9 definiții pentru neîncrezător


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NEÎNCREZĂTÓR, -OÁRE, neîncrezători, -oare, adj. Care nu se încrede (ușor), care are îndoieli, bănuitor. – Pref. ne- + încrezător.

NEÎNCREZĂTÓR, -OÁRE, neîncrezători, -oare, adj. Care nu se încrede (ușor), care are îndoieli, bănuitor. – Ne- + încrezător.

NEÎNCREZĂTÓR, -OÁRE, neîncrezători, -oare, adj. Care nu se încrede (ușor), care are îndoieli; bănuitor. Nicoriță își ridică neîncrezător capul și privi spăriat la Tomșa. SADOVEANU, O. VII 134. Ladima asculta neîncrezător și nu știa ce să răspundă. CAMIL PETRESCU, N. 85.

neîncrezător a. care nu se încrede.

neîncrezător, -oáre adj. Plin de neîncredere.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

neîncrezătór adj. m., pl. neîncrezătóri; f. sg. și pl. neîncrezătoáre

neîncrezătór adj. m., pl. neîncrezătóri; f. sg. și pl. neîncrezătoáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

NEÎNCREZĂTÓR adj. 1. v. bănuitor. 2. v. sceptic.

NEÎNCREZĂTOR adj. 1. bănuitor, suspicios, temător, (livr.) circumspect, incredul, (rar) bănuicios, bănuielnic, (înv. și reg.) prepuielnic, prepuitor, (reg.) năzarnic, (înv.) necredincios, presupuitor. (E un om tare ~.) 2. sceptic, (livr.) defetist, (înv.) necredincios. (Prea ești ~ cu privire la sfîrșitul acestei acțiuni!)

Intrare: neîncrezător
neîncrezător adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • neîncrezător
  • neîncrezătorul
  • neîncrezătoru‑
  • neîncrezătoare
  • neîncrezătoarea
plural
  • neîncrezători
  • neîncrezătorii
  • neîncrezătoare
  • neîncrezătoarele
genitiv-dativ singular
  • neîncrezător
  • neîncrezătorului
  • neîncrezătoare
  • neîncrezătoarei
plural
  • neîncrezători
  • neîncrezătorilor
  • neîncrezătoare
  • neîncrezătoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

neîncrezător

  • 1. Care nu se încrede (ușor), care are îndoieli.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: bănuitor sceptic 2 exemple
    exemple
    • Nicoriță își ridică neîncrezător capul și privi spăriat la Tomșa. SADOVEANU, O. VII 134.
      surse: DLRLC
    • Ladima asculta neîncrezător și nu știa ce să răspundă. CAMIL PETRESCU, N. 85.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Prefix ne- + încrezător.
    surse: DEX '09