3 definiții pentru nativ (persoană)
Explicative DEX
nativ, ~ă [At: J. CIHAC, I. N. 405/21 / Pl: ~i, ~e / E: lat nativus, fr natif ger nativ] 1 a (Chm; d. elemente) Care se găsește în natură în stare pură, neamestecat cu alte substanțe. 2 a (D. însușirile oamenilor) Din naștere Si: înnăscut. 3 a (D. însușirile oamenilor) Firesc. 4 (D. oameni) Născut în locul despre care se vorbește. 5 smf (Rar) Băștinaș. 6 (Îvr; d. locuri) Natal (1).
NATIV, -Ă I. adj. 1. (despre elemente chimice) care se găsește (liber) în natură, necombinat cu alte substanțe; pur 2. înnăscut; natural. II. adj., s. m. (cel) născut în, originar din; indigen. (< lat. nativus, fr. natif, germ. nativ)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Ortografice DOOM
!nativ adj. m., s. m., pl. nativi; adj. f., s. f. nativă, pl. native
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
| substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
nativ, nativisubstantiv masculin nativă, nativesubstantiv feminin
- 1. Persoană născut în, originară din... MDN '00sinonime: indigen
etimologie:
- nativus DEX '09 DEX '98 DN
- natif DEX '09 DEX '98 DN
- nativ DEX '09 DEX '98 MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.