NASOL, -OALĂ, nasoli, -oale, adj., s. m. și f. (Fam.) 1. Adj., s. m. și f. (Om) urât sau ridicol. 2. Adj. (Despre obiecte) De proastă calitate; urât, uzat; caraghios. – Din țig. nasvalo „bolnav”, nasul „rău, meschin”.

nasol, ~oală [At: BUL. FIL. IV, 123 / Pl: ~i, ~oale / V: ~sul, năsoală af / E: rrm nasvalo „bolnav”, nasul, „rău, meschin”] (Arg) 1-2 smf, a (Om) urât. 3-4 smf, a (Om) ridicol. 5-6 a, av (D. oameni) (Care este) prost. 7-8 a, av (D. oameni) (Care este) ignorant. 9-10 a, av (Care este) rău. 11 a (Pcf; d. oameni) Cu nasul¹ (1) mare. 12 a (D. lucruri, obiecte) De proastă calitate. 13 a (D. lucruri, obiecte) Urât. 14 a (D. lucruri) Uzat. 15 a (D. lucruri, obiecte) Caraghios. 16 sf Țigară.

NASOL, -OALĂ, nasoli, -oale, adj., s. m. și f. (Arg.) 1. Adj., s. m. și f. (Om) urât sau ridicol. 2. Adj. (Despre obiecte) De proastă calitate; urât, uzat; caraghios. – Din țig. nasvalo „bolnav”, nasul „rău, meschin”.

nasol adj. m., s. m., pl. nasoli; f. sg. nasoală, pl. nasoale

bungheală la nasolu’ expr. (deț.) atenție, suntem urmăriți!

bungheală la nasolu’ că ne bunghește de la pandaimos expr. (intl.) atenție, că ăsta ne cunoaște din închisoare!

nasol, -oală adj., s.f. (arg.) I adj. 1 (în opoz. cu „frumos”; despre ființe) v. Urât². 2 (despre elemente, caracteristici ale unor obiecte, construcții, despre interioare etc.) v. Dezordonat. Inaspectuos. Inestetic. Neaspectuos. Neestetic. Rebarbativ. Urât². 3 (mai ales despre îmbrăcăminte sau încălțăminte) v. Folosit. Întrebuințat. Purtat². Uzat. Vechi². 4 (despre situații, fenomene meteorologice etc.) v. Defavorabil. Nefavorabil. Nepotrivit. Neprielnic. Prost. Rău. Urât². Vrăjmaș. 5 (despre mirosuri) v. Dezagreabil. Dezgustător. Displăcut. Dizgrațios. Fetid. Grețos. Greu. Infect. Neplăcut. Nesuferit. Pestilențial. Puturos. Rău. Rău-mirositor. Repugnant. Repulsiv. Respingător. Scârbos. Stătut². Urât². 6 (despre oameni sau despre firea, manifestările etc. lor) v. Antipatic. Dezagreabil. Neplăcut. Nesuferit. Repugnant. Repulsiv. Respingător. Scârbos. 7 (despre oameni) v. Malign. Malițios. Răutăcios. 8 (despre oameni) v. Comod. Indolent. Leneș. Moale. Puturos. Trândav². 9 (despre situații, întâmplări etc.) v. Urât². II s.f. v. Țigară. Țigaretă.

NASOL, -OALĂ adj., s. f. (Argotic) I. adj. 1. (Despre oameni) Urît. cf. bul. Fil. iv, 123, BL v, 224. ◊ (Substantivat) Vedeți cu ce nasoală s-a căsătorit fiul nostru. com. din țepeș vodă-cernavodă. ♦ Prost, ignorant. cf. bul. Fil. iv, 123. ♦ Rău, răutăcios. cf. Bl ii, 176, bul. Fil. iv, 185. ♦ (Prin confuzie) Cu nasul¹ (1) mare. cf. bul. Fil. iv, 185. 2. (Despre lucruri) De proastă calitate; urît, vechi, uzat. Găina [= pălăria] mi-i nasoală. alas 29 iv, 1923, 3/4. Nasol tipar, cv 1950, nr. 3, 34. II. s. f. Țigară. cf. bul. Fil. iv, 185. – pl.: nasoli, -oale. – Și: nasul, -ă (bul. Fil. ii, 277, bl ii, 176), năsoală (bul. Fil. iv, 123) adj. – Din țig. nasvalo „bolnav”, nasul „rău, meschin”.