13 definiții pentru narcoză (s.f.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NARCÓZĂ, narcoze, s. f. Stare de suspendare temporară a sensibilității, mobilității și cunoștinței, provocată artificial prin acțiunea narcoticelor asupra centrilor nervoși. – Din fr. narcose, germ. Narkose.

narco sf [At: POLIZU / Pl: ~ze / E: fr narcose, ger Narkose] Stare de inconștiență și de insensibilitate generală a organismului, provocată artificial, prin administrarea unor medicamente, mai ales înaintea unei operații chirurgicale Si: (înv) narcotism (1).

NARCÓZĂ, narcoze, s. f. Stare caracterizată prin pierderea cunoștinței, relaxare musculară, diminuarea sensibilității și a reflexelor, provocată artificial prin acțiunea substanțelor narcotice asupra centrilor nervoși, în special în intervențiile chirurgicale. – Din fr. narcose, germ. Narkose.

NARCÓZĂ, narcoze, s. f. Anestezie generală caracterizată prin somn profund, provocată de un narcotic sau de curenți electrici, pentru a amorți, în special, durerile cauzate de intervenții chirurgicale.

NARCÓZĂ s.f. Anestezie generală profundă, cu somn lipsit de reflexe, provocată de un narcotic și practicată mai ales în operații. [< fr. narcose, cf. gr. narkosis – toropeală].

NARCÓZĂ1 s. f. anestezie generală profundă, cu somn lipsit de reflexe, provocată de un narcotic. (< fr. narcose, germ. Narkose)

NARCÓZĂ ~e f. Pierdere temporară a sensibilității sau/și a cunoștinței, provocată, în mod artificial, cu ajutorul substanțelor narcotice (mai ales în cazul unor intervenții chirurgicale). /<fr. narcose, germ. Narkose

* narcóză f. (d. vgr. narke. V. narcotic). Med. Adormire pin narcotic.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

narcóză s. f., g.-d. art. narcózei; pl. narcóze

narcóză s. f., g.-d. art. narcózei; pl. narcóze


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

NARCÓZĂ s. (MED.) (înv.) narcotism. (Operat sub efectul ~.)

NARCO s. (MED.) (înv.) narcotism. (Operat sub efectul ~.)


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

NARCÓZĂ (< fr., germ. {i}; {s} gr. narkosis „amorțire”) s. f. Stare de suspendare temporară a sensibilității, mobilității și cunoștinței, provocată artificial prin acțiunea narcoticelor asupra centrilor nervoși. N. se folosește în special ca metodă de anestezie generală în chirurgie. ◊ N. hiperbarică = sindrom întâlnit, mai ales, la scafandri, manifestată printr-o stare de excitație și euforie, dar și prin tulburări senzoriale, cauzat de timpul prea îndelungat petrecut în adânc.

Intrare: narcoză (s.f.)
narcoză1 (s.f.) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • narco
  • narcoza
plural
  • narcoze
  • narcozele
genitiv-dativ singular
  • narcoze
  • narcozei
plural
  • narcoze
  • narcozelor
vocativ singular
plural

narcoză (s.f.)

  • 1. Stare de suspendare temporară a sensibilității, mobilității și cunoștinței, provocată artificial prin acțiunea narcoticelor asupra centrilor nervoși.
    surse: DEX '09 DLRLC DN sinonime: narcotism

etimologie: