14 definiții pentru narcotic (s.n.) narhotic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NARCÓTIC, -Ă, narcotici, -ce, adj., s. n. 1. Adj. Care provoacă narcoză. 2. Substanță cu ajutorul căreia se poate provoca somnul. – Din fr. narcotique, germ. narkotisch.

narcotic, ~ă [At: AR (1829), 832/18 / V: (sst) ~hotic / Pl: ~ici, ~ice / E: fr narcotique, ger narkotisch] 1-2 sn, a (Substanță, medicament, emanație etc.) care produce narcoză. 3 a (Pex) Amețitor. 4 a (Rar, d. stări fizice) Provocat de o substanță narcotică (1). 5 a (Rar; d. oameni) În stare de narcoză. 6 a (Rar) Datorat narcozei. 7 sn (Mpl) Droguri.

NARCÓTIC, -Ă, narcotici, -ce, adj., s. n. 1. Adj., s. n. (Substanță, medicament) care provoacă narcoza. 2. Adj. (Rar; despre stări fizice) Provocat de un narcotic (1). – Din fr. narcotique, germ. narkotisch.

NARCÓTIC, narcotice, s. n. Substanță cu ajutorul căreia se provoacă narcoza. Opiul este un narcotic natural. Eterul este un narcotic produs pe cale sintetică.A luat un narcotic greu și nu poate să se deștepte. CĂLINESCU, E. O. II 157. ◊ (Adjectival) Substanță narcotică. – Variantă: (învechit) narhótic (NEGRUZZI, S. III 403) s. n.

NARCÓTIC, -Ă adj., s.n. (Substanță, medicament) care provoacă narcoză. // adj. (Rar; despre stări psihofizice) Provocat de un narcotic; în stare de narcoză, datorat narcozei. [< fr. narcotique].

NARCÓTIC, -Ă I. adj., s. n. (substanță, medicament) care provoacă narcoză; somnifer, soporific. II. adj. (despre stări psihofizice) provocat de un narcotic; în stare de narcoză. (< fr. narcotique, germ. narkotisch)

NARCÓTIC ~că (~ci, ~ce) și substantival 1) (despre substanțe) Care provoacă narcoza. 2) (despre stări) Care este provocat de o substanță stupefiantă. /<fr. narcotique, germ. Narkotisch

narcotic a. care adoarme. ║ n. substanță soporifică: opiul e un narcotic.

* narcótic, -ă adj. (vgr. narcotikós, d. narke, toropeală. V. narcis). Care te adoarme (somnifer), ca macu, beladona, măselarița ș.a. S.n., pl. e. Substanță care te adoarme. V. hașiș.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

NARCOTIC s., adj. (FARM.) hipnotic, hipnotizant, somnifer, soporific, (livr.) soporifer, (rar) adormitor, (înv.) soporativ. (Barbituricele sînt ~.)

Intrare: narcotic (s.n.)
narcotic2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N2)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • narcotic
  • narcoticul
  • narcoticu‑
plural
  • narcotice
  • narcoticele
genitiv-dativ singular
  • narcotic
  • narcoticului
plural
  • narcotice
  • narcoticelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N2)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • narhotic
  • narhoticul
  • narhoticu‑
plural
  • narhotice
  • narhoticele
genitiv-dativ singular
  • narhotic
  • narhoticului
plural
  • narhotice
  • narhoticelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

narcotic (s.n.) narhotic

  • 1. Substanță cu ajutorul căreia se poate provoca somnul.
    surse: DEX '09 DLRLC DN MDN '00 sinonime: somnifer soporific attach_file 2 exemple
    exemple
    • Opiul este un narcotic natural. Eterul este un narcotic produs pe cale sintetică.
      surse: DLRLC
    • A luat un narcotic greu și nu poate să se deștepte. CĂLINESCU, E. O. II 157.
      surse: DLRLC

etimologie: