namea sf [At: AXINTE URICARIUL, ap. LET. II, 177/31 / V: name, naim~, năim~ / Pl: ~ele / E: tc name] (Înv) Scrisoare oficială trimisă sau primită de sultan, pașă etc.

nameá f., pl. ele (turc. pers. name). Sec. 18. Scrisoare oficială. – Și naĭmea și năĭmea.

naimea sf vz namea

name sf vz namea

năimea sf vz namea

naimeá V. namea.

năĭmeá V. namea.

namea (-ele), s. f. – Adresă, comunicare oficială. Tc. (per.) name (Șeineanu, III, 83; Lokotsch 1551). Sec. XVIII, înv.

namea, namele, s.f. (înv.) scrisoare oficială.