10 definiții pentru nacrit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
NACRIT s. n. Varietate de caolinit care se află în natură sub formă de cristale lamelare și se utilizează în industria ceramică. – Din fr. nacrite, germ. Nakrit.
nacrit sns [At: CANTUNIARI, L. M. 105 / E: fr nacrite, ger Nakrit] Varietate de caolinit care se găsește în natură sub formă de cristale lamelare și se folosește în industria ceramică.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NACRIT s. n. Varietate de caolinit care se află în natură sub formă de cristale lamelare și se întrebuințează în industria ceramică. – Din fr. nacrite, germ. Nakrit.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
NACRIT, nacrite, s. n. Silicat hidratat de aluminiu, varietate de caolinit, prezentîndu-se în nătură sub formă de cristale lamelare; fiind un component al caolinelor, se întrebuințează în industria ceramică.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NACRIT s.n. (Geol.) Silicat de aluminiu hidratat, natural, din grupa caolinului. [< fr. nacrite, germ. Nakrit].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NACRIT s. n. silicat natural de aluminiu hidratat din grupa caolinului. (< fr. nacrite)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
NACRIT n. Silicat de aluminiu din grupa caolinului, folosit în industria sticlei și în ceramică. /<fr. nacrite, germ. Nakrit
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
nacrit (desp. na-crit) s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
nacrit (na-crit) s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
nacrit s. n. (sil. -crit), art. nacritul
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: na-crit
substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
nacritsubstantiv neutru
- 1. Varietate de caolinit care se află în natură sub formă de cristale lamelare și se utilizează în industria ceramică. DEX '09 DLRLC DN
- comentariu Indică și formă de plural: nacrite. DLRLC
etimologie:
- nacrite DEX '09 DEX '98 DN
- Nakrit DEX '09 DEX '98 DN