opțiuni
  • info

5 definiții pentru năucit

Explicative DEX

NĂUCIT, -Ă, năuciți, -te, adj. Amețit, buimăcit; dezorientat, zăpăcit, uluit, perplex; năuc (1). [Pr.: nă-u-] – V. năuci.

NĂUCIT, -Ă, năuciți, -te, adj. Amețit, buimăcit; dezorientat, zăpăcit, uluit, perplex; năuc (1). [Pr.: nă-u-] – V. năuci.

năucit, ~ă a [At: LM / P: nă-u~ / Pl: ~iți, ~e / E: năuci] 1 Amețit. 2 Dezorientat. 3 Uluit. 4 (D. fizionomia, privirea etc. oamenilor sau d. acțiunile lor) Care exprimă amețeală, buimăceală.

NĂUCIT, -Ă, năuciți, -te, adj. (Despre oameni) Zăpăcit, amețit, uluit; năuc. Femeia ieși năucită afară și cîteva zile n-a mai dat pe la bancă. AGÎRBICEANU, S. P. 32. În ograda cea mare a conacului, oamenii alergau de ici-colo năuciți. REBREANU, R. II 200. Țăranul iese năucit și se duce la primărie să se jeluiască. CARAGIALE, O. II 43.

Sinonime

NĂUCIT adj. 1. v. zăpăcit. 2. v. uimit. 3. v. buimac.

NĂUCIT adj. 1. aiurit, buimac, buimăcit, derutat, descumpănit, dezorientat, năuc, zăpăcit, (Olt.) zăbăuc, (Mold.) zălud, (fig.) împrăștiat. (Ce om ~!) 2. năuc, perplex, stupefiat, uinit, uluit. (A rămas ~ la vestea primită.) 3. amețit, buimac, buimăcit, năuc, tîmpit, zăpăcit, (pop.) bîiguit, capiu, uluit, (reg.) buimatic, hăbăuc, (Mold., Bucov. și Transilv.) tehui. (S-a sculat complet ~.)

Intrare: năucit
năucit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • năucit
  • năucitul
  • năucitu‑
  • năucită
  • năucita
plural
  • năuciți
  • năuciții
  • năucite
  • năucitele
genitiv-dativ singular
  • năucit
  • năucitului
  • năucite
  • năucitei
plural
  • năuciți
  • năuciților
  • năucite
  • năucitelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

năucit, năucităadjectiv

    • format_quote Femeia ieși năucită afară și cîteva zile n-a mai dat pe la bancă. AGÎRBICEANU, S. P. 32. DLRLC
    • format_quote În ograda cea mare a conacului, oamenii alergau de ici-colo năuciți. REBREANU, R. II 200. DLRLC
    • format_quote Țăranul iese năucit și se duce la primărie să se jeluiască. CARAGIALE, O. II 43. DLRLC
etimologie:
  • vezi năuci DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „năucit” (3 clipuri)