5 definiții pentru năsădit (s.n.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NĂSĂDÍT s. n. (Pop.) Faptul de a năsădi.V. năsădi.

NĂSĂDÍT s. n. (Pop.) Faptul de a năsădi.V. năsădi.

năsădit1 sn [At: PAMFILE, A. R. 202 / Pl: ~uri / E: năsădi] (Pop) 1-2 Năsădire (1-2). 3 (Pgn) Împrăștiere.

NĂSĂDÍT s. n. Faptul de a năsădi; năsădire. Năsăditul se face dis-de-dimineață. PAMFILE, A. R. 202.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Intrare: năsădit (s.n.)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • năsădit
  • năsăditul
  • năsăditu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • năsădit
  • năsăditului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

năsădit (s.n.)

etimologie:

  • vezi năsădi
    surse: DEX '98 DEX '09