6 definiții pentru năpustit


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

năpustit1 sn [At: ȚIPLEA, P. P. 113 / Pl: ~uri / E: năpusti] (Mar) Năvală (1).

năpustit2, ~ă a [At: MARCOVICI, D. 359/22 / Pl: ~iți, ~e / E: năpusti] 1 (Îrg) Trimis împotriva cuiva. 2 (Mar; Trs) Eliberat. 3 (Mar) Desfăcut. 4 (Rar) Copleșit. 5 (Îrg) Părăsit. 6 (Reg) Neglijat.

NĂPUSTÍT, -Ă, năpustiți, -te, adj. (Înv. și reg.) Lăsat în părăsire; abandonat. – V. năpusti.

NĂPUSTÍT, -Ă, năpustiți, -te, adj. (Înv. și reg.) Lăsat în părăsire; abandonat. – V. năpusti.

NĂPUSTÍT, -Ă, năpustiți, -te, adj. (Rar) Lăsat (fără ajutor), părăsit. Îmi apăru la lumina unui fulger o biserică veche, năpustită de ani de zile. GALACTION, O. I 80.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

NĂPUSTÍT adj. v. abandonat, părăsit.

năpustit adj. v. ABANDONAT. PĂRĂSIT.

Intrare: năpustit
năpustit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • năpustit
  • năpustitul
  • năpustitu‑
  • năpusti
  • năpustita
plural
  • năpustiți
  • năpustiții
  • năpustite
  • năpustitele
genitiv-dativ singular
  • năpustit
  • năpustitului
  • năpustite
  • năpustitei
plural
  • năpustiți
  • năpustiților
  • năpustite
  • năpustitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

năpustit

etimologie:

  • vezi năpusti
    surse: DEX '98 DEX '09