4 definiții pentru măscăreț

Explicative DEX

măscăreț, ~eață [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / Pl: ~i, ~e / E: măscări1 + -eț] (Înv) 1 sm Măscărici. 2 a Glumeț. 3 a Poznaș. 4 a Farsor.

Sinonime

MĂSCĂREȚ s. v. bufon, măscărici, paiață.

măscăreț s. v. BUFON. MĂSCĂRICI. PAIAȚĂ.

Tezaur

MĂSCĂRÉȚ, -EAȚĂ s. m., adj. (Învechit) 1. S. m. Măscărici. Craiul au zîs cătră măscărețul, cătră cioful său: auzi tu ! scrii-mi pre toți nebunii cîți sînt în cetate (a. .1830). GCR II, 360. 2. Adj. Glumeț, poznaș, farsor. Cf. BUDAI-DELEANU, LEX. - Pl.: măscăreți, -țe.Măscări1 + suf. -eț.

Intrare: măscăreț
măscăreț substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • măscăreț
  • măscărețul
  • măscărețu‑
plural
  • măscăreți
  • măscăreții
genitiv-dativ singular
  • măscăreț
  • măscărețului
plural
  • măscăreți
  • măscăreților
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)