opțiuni
  • info

5 definiții pentru mărtăcel

Explicative DEX

mărtăcel sm [At: TEODORESCU, P. P. 331 / Pl: ~ei / E: mărtac + -el] 1-2 (Șhp) Martac (mic).

MĂRTĂCEL, mărtăcei, s. m. Diminutiv al lui martac. Bordeiaș, bordei, bordei, Cu mărtăceii de tei. TEODORESCU, P. P. 331.

MĂRTĂCEL, mărtăcei, s. m. Diminutiv al lui martac.

mărtăcél m., pl. eĭ. Martac mic.

Tezaur

MĂRTĂCÉL s. m. Diminutiv hipocoristic al lui m a r t a c (1 f). Bordeiaș, bordei, bordei Cu mărtăcei de tei. TEODORESCU, P. P. 331, cf. MAT. FOLK. 1 210. - Pl.: mărtăcei. – Mărtac + suf. -el.

Intrare: mărtăcel
mărtăcel substantiv masculin
substantiv masculin (M12)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mărtăcel
  • mărtăcelul
  • mărtăcelu‑
plural
  • mărtăcei
  • mărtăceii
genitiv-dativ singular
  • mărtăcel
  • mărtăcelului
plural
  • mărtăcei
  • mărtăceilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

mărtăcel, mărtăceisubstantiv masculin

  • 1. Diminutiv al lui martac. DLRLC
    • format_quote Bordeiaș, bordei, bordei, Cu mărtăceii de tei. TEODORESCU, P. P. 331. DLRLC

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.