14 definiții pentru mănunchiuleț

Explicative DEX

MĂNUNCHIULEȚ, mănunchiulețe, s. n. (Rar) Diminutiv al lui mănunchi. – Mănunchi + suf. -uleț.

MĂNUNCHIULEȚ, mănunchiulețe, s. n. (Rar) Diminutiv al lui mănunchi. – Mănunchi + suf. -uleț.

mănunchiuleț sn [At: ISPIRESCU, L. 232 / V: (reg) ~uchiu~ / Pl: ~e / E: mănunchi + -uleț] 1-6 (Rar; șhp) Mănunchiaș (1-6).

MĂNU(N)CHIULEȚ (pl. -ețe) sn. dim. MĂNUNCHIU: slujba lui de căpetenie fu ca să facă în fie-care zi cîte douăsprezece mănunchiulețe de flori (ISP.).

MĂNUNCHIULEȚ, mănunchiulețe, s. n. (Rar, și în forma mănuchiuleț) Diminutiv al lui mănunchi. Slujba lui de căpetenie fu ca să facă în fiecare zi cîte douăsprezece mănuchiulețe de flori. ISPIRESCU, L. 232. – Variantă: mănuchiuleț s. n.

mănuchiuleț sn vz mănunchiuleț

MĂNUCHIULEȚ s. n. v. mănunchiuleț.

Ortografice DOOM

mănunchiuleț (rar) (desp. -chiu-) s. n., pl. mănunchiulețe

mănunchiuleț (rar) s. n., pl. mănunchiulețe

mănunchiuleț s. n., pl. mănunchiulețe

Sinonime

MĂNUNCHIULEȚ s. v. buchețel.

mănunchiuleț s.n. (reg.; de obicei urmat de determ. introduse prin prep. „de”, care arată felul) v. Buchețel.

mănunchiuleț s. v. BUCHEȚEL.

Tezaur

MĂNUNCHIULÉȚ s. n. Diminutiv (hipocoristic) al lui m ă n u n c h i (I 2); buchețel. Slujba lui de căpetenie fu ca să facă în fiecare zi cîte douăsprezece mănunchiulețe de flori. ISPIRESCU. L. 232. - Pl.: mănunchiulețe. Și: (regional) mănuchiuléț s. n. CADE. – Mănunchi + suf. -uleț.

MĂNUCHIULEȚ s. n. v. mănunchiuleț.

Intrare: mănunchiuleț
mănunchiuleț substantiv neutru
  • silabație: -chiu-leț info
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mănunchiuleț
  • mănunchiulețul
  • mănunchiulețu‑
plural
  • mănunchiulețe
  • mănunchiulețele
genitiv-dativ singular
  • mănunchiuleț
  • mănunchiulețului
plural
  • mănunchiulețe
  • mănunchiulețelor
vocativ singular —
plural —
mănuchiuleț substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mănuchiuleț
  • mănuchiulețul
plural
  • mănuchiulețe
  • mănuchiulețele
genitiv-dativ singular
  • mănuchiuleț
  • mănuchiulețului
plural
  • mănuchiulețe
  • mănuchiulețelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

mănunchiuleț, mănunchiulețesubstantiv neutru

  • 1. rar Diminutiv al lui mănunchi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: buchețel
    • format_quote Slujba lui de căpetenie fu ca să facă în fiecare zi cîte douăsprezece mănuchiulețe de flori. ISPIRESCU, L. 232. DLRLC
etimologie:
  • Mănunchi + -uleț. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.