12 definiții pentru muscălesc moscălesc


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MUSCĂLÉSC, -EÁSCĂ, muscălești, adj. (Înv. și pop.) Care aparține muscalilor2, privitor la muscali2, care provine din țara muscalilor2; rusesc. [Var.: moscălésc, -eáscă adj.] – Muscal2 + suf. -esc.

MUSCĂLÉSC, -EÁSCĂ, muscălești, adj. (Înv. și pop.) Care aparține muscalilor2, privitor la muscali2, care provine din țara muscalilor2; rusesc. [Var.: moscălésc, -eáscă adj.] – Muscal2 + suf. -esc.

muscălesc, ~ească [At: (a. 1802) DOC. EC. 68 / V: (reg) ~ăne~, mos~ / Pl: ~ești / E: muscal1 + -esc] 1 a (Pop) Care aparține muscalilor1 (1). 2 a (Pop) Care se referă la muscali1 (1). 3 a (Pop) Caracteristic muscalilor1 (1). 4 a (Pop) Care provine din țara muscalilor1 (1). 5 a (Bot; îc) Scaiete-~ sau spin-~, scai-~ Holeră (Xanthium spinosum). 6 a Care făcea parte din populația Moscului. 7 a Care locuia la Mosc. 8 a (Pgn) Rus. 9 a Care aparține muscalilor1 (5). 10 a Care se referă la muscali1 (5) Si: birjăresc. 11 sfa (Reg) Horă cu ritm lent. 12 sfa (Reg) Melodie după care se execută muscăleasca (11).

MUSCĂLÉSC, -EÁSCĂ, muscălești, adj. (Învechit) De muscal1; din Rusia, rusesc. Vine un vînt, de cele muscălești. ALECSANDRI, T. I 327. – Variantă: moscălésc, -eáscă adj.

muscălesc a. 1. moscovit; 2. rusesc. V. spin.

muscălésc, -eáscă adj. Vechĭ. Azĭ fam. saŭ iron. Al Muscalilor, moschicesc, moscovit, rusesc. Mold. Pop. Soldățesc. Munt. Birjăresc.

MOSCĂLÉSC, -EÁSCĂ adj. v. muscălesc.

MOSCĂLÉSC, -EÁSCĂ adj. v. muscălesc.

MOSCĂLÉSC, -EÁSCĂ adj. v. muscălesc.

moscălesc, ~ească a vz muscălesc

muscănesc, ~ească a vz muscălesc


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

muscălésc (înv., pop.) adj. m., f. muscăleáscă; pl. m. și f. muscăléști

muscălésc adj. m., f. muscăleáscă; pl. m. și f. muscăléști


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MUSCĂLÉSC adj. v. rus, rusesc.

muscălesc adj. v. RUS. RUSESC.

Intrare: muscălesc
muscălesc adjectiv
adjectiv (A81)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • muscălesc
  • muscălescul
  • muscălescu‑
  • muscălească
  • muscăleasca
plural
  • muscălești
  • muscăleștii
  • muscălești
  • muscăleștile
genitiv-dativ singular
  • muscălesc
  • muscălescului
  • muscălești
  • muscăleștii
plural
  • muscălești
  • muscăleștilor
  • muscălești
  • muscăleștilor
vocativ singular
plural
moscălesc adjectiv
adjectiv (A81)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • moscălesc
  • moscălescul
  • moscălescu‑
  • moscălească
  • moscăleasca
plural
  • moscălești
  • moscăleștii
  • moscălești
  • moscăleștile
genitiv-dativ singular
  • moscălesc
  • moscălescului
  • moscălești
  • moscăleștii
plural
  • moscălești
  • moscăleștilor
  • moscălești
  • moscăleștilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

muscălesc moscălesc

etimologie:

  • Muscal + sufix -esc.
    surse: DEX '09 DEX '98