9 definiții pentru munticel
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MUNTICEL, munticei, s. m. (Rar) Diminutiv al lui munte (1); muntișor. – Munte + suf. -icel.
MUNTICEL, munticei, s. m. (Rar) Diminutiv al lui munte (1); muntișor. – Munte + suf. -icel.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
munticel sm [At: (a. 1715) ARHIVA R. II, 107/19 / V: (ltm) mon~ / Pl: ~ei / E: munte + -icel] 1-6 (Șhp) Muntișor (1-6).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MUNTICEL, munticei, s. m. (Rar) Diminutiv al lui munte. Pe piscul unui munticel... zări o căprioară. ISPIRESCU, B. 288.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
monticel sm vz munticel
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
munticel (rar) s. m., pl. munticei, art. munticeii
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
munticel (rar) s. m., pl. munticei, art. munticeii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
munticel s. m., pl. munticei, art. munticeii
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MUNTICEL s. v. muntișor.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MUNTICEL s. (GEOGR.) muntișor.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv masculin (M12) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
munticel, munticeisubstantiv masculin
-
- Pe piscul unui munticel... zări o căprioară. ISPIRESCU, B. 288. DLRLC
-
etimologie:
- Munte + -icel. DEX '98 DEX '09