13 definiții pentru multiplicitate

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MULTIPLICITATE s. f. Faptul de a fi în număr mare; mulțime; pluralitate, diversitate. ♦ (Mat.) Număr care arată de câte ori o soluție satisface o anumită ecuație. – Din fr. multiplicité, lat. multiplicitas, -atis.

MULTIPLICITATE s. f. Faptul de a fi în număr mare; mulțime; pluralitate, diversitate. ♦ (Mat.) Număr care arată de câte ori o soluție satisface o anumită ecuație. – Din fr. multiplicité, lat. multiplicitas, -atis.

multiplicitate sfs [At: NEGULICI / E: fr multiplicité] 1 Număr sau cantitate mare Vz mulțime. 2 Cantitate mare de elemente diverse Si: diversitate, pluralitate. 3 (Mat) Număr care arată de câte ori o soluție satisface o anumită ecuație.

MULTIPLICITATE s. f. Faptul de a fi în număr mare; mulțime.

MULTIPLICITATE s.f. 1. Faptul de a fi multiplu; număr considerabil, mulțime. 2. (Mat.) Faptul că o soluție a unei ecuații este multiplă. ♦ Număr care arată de cîte ori o soluție satisface o anumită ecuație. [Cf. fr. multiplicité, lat. multiplicitas].

MULTIPLICITATE s. f. 1. faptul de a fi multiplu; pluralitate. 2. (mat.) faptul că o soluție a unei ecuații este multiplă. ◊ număr care arată de câte ori o soluție satisface o anumită ecuație. (< fr. multiplicité, lat. multiplicitas)

MULTIPLICITATE f. 1) rar Număr considerabil; pluralitate. 2) mat. Număr care arată de câte ori o soluție satisface o anumită ecuație. /<fr. multiplicité, lat. multiplicitas, ~atis

multiplicitate f. număr considerabil și indefinit.

*multiplicitáte f. (lat. multiplicitas, -átis). Mare număr: multiplicitatea formelor cristalelor, a legilor.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

multiplicitate (desp. -ti-pli-) s. f., g.-d. art. multiplicității

multiplicitate (-ti-pli-) s. f., g.-d. art. multiplicității

multiplicitate s. f. (sil. -pli-), g.-d. art. multiplicității

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MULTIPLICITATE s. v. diversitate.

MULTIPLICITATE s. diversitate, felurime, multilateralitate, pluralitate, variație, varietate. (O ~ de aspecte.)

Intrare: multiplicitate
  • silabație: mul-ti-pli- info
substantiv feminin (F117)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • multiplicitate
  • multiplicitatea
plural
genitiv-dativ singular
  • multiplicități
  • multiplicității
plural
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

multiplicitatesubstantiv feminin

  • 1. Faptul de a fi în număr mare. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.1. matematică Faptul că o soluție a unei ecuații este multiplă. DN
      • 1.1.1. Număr care arată de câte ori o soluție satisface o anumită ecuație. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.