11 definiții pentru muls (s.n.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MULS1, mulsuri, s. n. Mulgere. – V. mulge.

muls sn [At: PONTBRIANT, D. / Pl: ~uri / E: mulge cf lat mulsus] 1 Extragere a laptelui din ugerul unor animale domestice femele Si: (reg) mulgare1 (1), mulgătură, mulgere, (rar) mulsătură, mulsoare (1), mulsură (1), mulzare (2). 2 (Reg; îs) ~ul măsurii Mulgare1 (2) 3 (Îs) Vacă de ~ Se spune despre o persoană care, din slăbiciune sau din prostie, se lasă exploatată, de pe urma căreia cineva trage foloase materiale. 4 (Îs) Mașină de ~ Aparat destinat mulgerii mecanice. 5 (Reg; îs) -ul d-amiezi sau ~ul oilor Parte a dimineții, în jurul orei 10, în care se mulg oile. 6 (Reg; îlav) În ~ul vitelor În amurg.

MULS1 s. n. Acțiunea de a mulge; mulgere, mulsoare. Ceaun mare ciobănesc de fiert laptele după muls. CAMIE PETRESCU, O. II 215.

muls n., pl. urĭ. Acțiunea de a mulge. Timpu cînd se mulge.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MULS s. mulgere, mulsoare, (rar) mulgătură, mulsătură, (reg.) mulgare, mulsură, mulzare. (~ul vacilor.)

MULS s. mulgere, mulsoare, (rar) mulgătură, mulsătură, (reg.) mulgare, mulsură, mulzare. (~ vacilor.)


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

vacă (bună) de muls expr. persoană / situație de care se profită pentru a obține foloase materiale.

Intrare: muls (s.n.)
muls2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • muls
  • mulsul
  • mulsu‑
plural
  • mulsuri
  • mulsurile
genitiv-dativ singular
  • muls
  • mulsului
plural
  • mulsuri
  • mulsurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

muls (s.n.)

etimologie:

  • vezi mulge
    surse: DEX '98 DEX '09