MOZAICAR, -Ă, mozaicari, -e, s. m. și f. (Rar la f.) Lucrător specializat în tehnica mozaicului¹, care face lucrări de mozaic¹; mozaist. [Pr.: -za-i-] – Mozaic¹ + suf. -ar.

mozaicar sm [At: IORDAN, L. R. A. 162 / P: ~za-i~ / Pl: ~i / E: mozic¹ + -ar] 1 Meșter care face lucrări de mozaic¹ (1). 2 Artist care s-a specializat în tehnica mozaicului¹ (1) Si: mozaist.

MOZAICAR, -Ă, mozaicari, -e, s. m. și f. Lucrător specializat în tehnica mozaicului¹, care face lucrări de mozaic¹; mozaist. [Pr.: -za-i-] – Mozaic¹ + suf. -ar.

MOZAICAR, mozaicari, s. m. Lucrător specializat în lucrări de mozaic. – Pronunțat: -za-i-.

MOZAICAR, -Ă s.m. și f. Lucrător specializat în lucrări de mozaic; mozaist. [Pron. -za-i-. / < mozaic + -ar].

MOZAICAR, -Ă s. m. f. lucrător specializat în lucrări de mozaic¹; mozaist. (< mozaic + -ar)

MOZAICAR ~ă (~i, ~e) m. și f. Persoană specializată în lucrări de mozaic. [Sil. -za-i-] /mozaic + suf. ~ar

*mozaicár m. Lucrător de mozaic, artist în mozaic.

mozaicar (desp. -za-i-) s. m., pl. mozaicari

mozaicar (-za-i-) s. m., pl. mozaicari

mozaicar s. m. (sil. -za-i-), pl. mozaicari

MOZAICAR s. mozaist. (E de profesie ~.)

MOZAICAR s. mozaist. (E de profesie ~.)

MOZAICAR s. m. Persoană care face lucrări de mozaic¹ (1), care s-a specializat în tehnica mozaicului¹; mozaist. Cf. IORDAN, L. R. A. 162, LEG. EC. PL. 294, DL, DM, DN. – Pronunțat: -za-i-. – Pl.: mozaicari. – Mozaic¹ + suf. -ar.