5 definiții pentru motoașcă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MOTOÁȘCĂ, motoaște, s. f. (Reg.) Boccea mică, legăturică făcută dintr-o basma cu capetele înnodate, în care se țin sau se transportă obiecte mărunte. – Din ucr. motočka.

MOTOÁȘCĂ, motoaște, s. f. (Reg.) Boccea mică, legăturică făcută dintr-o basma cu capetele înnodate, în care se țin sau se transportă obiecte mărunte. – Din ucr. motočka.

MOTOÁȘCĂ, motoaște, s. f. (Regional) Boccea mică ținînd loc de pungă. Țăranul scotea motoașca, îi dezlega băierile, vărsa pe masă numai gologani. I. BOTEZ, ȘC. 88.

motî́lcă și modî́lcă, motóșcă (pl. ca piroșcă) și moștólcă f., pl. ĭ (rut. mótočka, a. î. Cp. și cu moț, moțoc, motoc, șomoltoc, holmotoc și pol. motolka, om scund). Moțoc, ghem, unflătură: ce e motîlca ceĭa în buzunaru tăŭ? Chist, broască, bolfă. – Și motoașcă (Mold.) și tomoașcă, pl. ca motoșcă (Munt. vest. VR. 6, 4, 13), și nădî́lcă (Trans. Șonfalăŭ). V. colcotoș și mișcă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

motoáșcă (reg.) s. f., g.-d. art. motoáștei; pl. motoáște

motoáșcă s. f., g.-d. art. motoáștei; pl. motoáște

Intrare: motoașcă
motoașcă substantiv feminin
substantiv feminin (F9)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • motoașcă
  • motoașca
plural
  • motoaște
  • motoaștele
genitiv-dativ singular
  • motoaște
  • motoaștei
plural
  • motoaște
  • motoaștelor
vocativ singular
plural