11 definiții pentru moroșan


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MOROȘÁN, -Ă, moroșeni, -e, s. m. și f. (Reg.) Maramureșean. – Cf. maramureșean.

MOROȘÁN, -Ă, moroșeni, -e, s. m. și f. (Reg.) Maramureșean. – Cf. maramureșean.

moroșan1, ~ă smf [At: PAPAHAGI, M. 59 / V: ~reșan / Pl: eni, ~șene / E: cf maramureșan] (Reg) Maramureșan (1).

moroșan2, ~ă smf vz mureșan

MOROȘÁN, -Ă, moroșani, -e, s. m. și f. (Regional) Maramureșean. Moroșanul s-a dus la coliba lui. SADOVEANU, V. E. 157.

MOROȘÁN, -Ă, moroșani, -e, s. m. și f. (Reg.) Maramureșean.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

moroșán (reg.) s. m., pl. moroșéni

moroșán s. m., pl. moroșéni


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MOROȘÁN s. v. maramureșean.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

moroșán, moroșeni, (morășan, moreșan), s.m. – 1. Sensul primar a fost, probabil, de „locuitor de pe valea Mureșului; din ținutul Mureșului; mureșean”. Transformările fonetice care au dat variantele moroșan, morășan, moreșan aparțin subdialectului maramureșean. Probabil a existat o conviețuire îndelungată între populația locală și un grup masiv de „mureșeni”, care ulterior au fost asimilați. 2. Nume colectiv al locuitorilor din Țara Maramureșului: „După pui de moroșan / Să nu dai cu bolovan”. Apelativ înregistrat în satele de pe valea Marei, respectiv în Săpânța, Rona de Jos și Ieud. Pe valea Izei și Vișeului, localnicii spun maramureșan. ♦ (top.) Plaiul moroșenilor, fânațe în Groșii Țibleșului (Vișovan, 2008). ♦ (onom.) Moroșan, Moroșanu, nume de familie (127 de persoane cu aceste nume, în Maramureș, în 2007). – Cf. maramureșean (DEX); cf. mureșan, din Mureș (< Maris, Marisos).

moroșán, moroșeni, s.m. – Nume colectiv al locuitorilor din Țara Maramureșului: „După pui de moroșean / Să nu dai cu bolovan”. Apelativ înregistrat în satele de pe valea Marei, respectiv în Săpânța, Rona de Jos și Ieud. Pe valea Izei și Vișeului, localnicii spun maramureșan. – Cf. mureșan, din Mureș (< Maris, Marisos).

Intrare: moroșan
moroșan1 (pl. -eni) substantiv masculin admite vocativul
substantiv masculin (M23)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • moroșan
  • moroșanul
  • moroșanu‑
plural
  • moroșeni
  • moroșenii
genitiv-dativ singular
  • moroșan
  • moroșanului
plural
  • moroșeni
  • moroșenilor
vocativ singular
  • moroșanule
  • moroșene
plural
  • moroșenilor
moroșan2 (pl. -ani) substantiv masculin admite vocativul
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DLRM
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • moroșan
  • moroșanul
  • moroșanu‑
plural
  • moroșani
  • moroșanii
genitiv-dativ singular
  • moroșan
  • moroșanului
plural
  • moroșani
  • moroșanilor
vocativ singular
  • moroșanule
  • moroșane
plural
  • moroșanilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

moroșan, -ă moroșană (2) moroșan (2)

etimologie:

  • cf. maramureșean
    surse: DEX '98 DEX '09