3 definiții pentru morigerat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MORIGERA vb. I. tr. (Liv.; rar) A îndrepta moderînd excesele; a instrui, a educa bine, cu bune maniere. [Cf. it. morigerare, lat. morigerari – a complăcea].
MORIGERA vb. tr. (livr.) a îndrepta pe cineva moderându-i excesele; a instrui, a educa bine, cu bune maniere. (< it. morigerare)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
morigera vb., ind. prez. 1 sg. morigerez, 3 sg. și pl. morigerează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: morigerat
morigerat participiu
| participiu (PT2) Surse flexiune: MDN '08 | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
morigerare infinitiv lung
| infinitiv lung (IL113) Surse flexiune: MDN '08 | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)