15 definiții pentru morfină

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MORFI s. f. Substanță alcaloidă extrasă din opiu, folosită drept calmant, narcotic sau stupefiant; morfiu. – Din fr. morphine.

morfi sfs [At: LM / E: fr morphine] Substanță alcaloidă extrasă din opiu, folosită drept calmant și narcotic Si: (reg) morfin.

MORFI s. f. Substanță alcaloidă extrasă din opiu, întrebuințată drept calmant, narcotic sau stupefiant; morfiu. – Din fr. morphine.

MORFI s. f. Substanță alcaloidă extrasă din opiu, întrebuințată drept calmant și narcotic, uneori și ca stupefiant. Schimbase morfina pe praful alb, fiindcă era mai ușor de găsit. C. PETRESCU, C. V. 313.

MORFI s.f. Alcaloid extras din opiu, cu diferite întrebuințări medicinale, folosit uneori și ca stupefiant. [< fr. morphine, cf. Morfeu, zeul somnului la greci].

MORFI s. f. alcaloid din opiu, folosit ca narcotic, analgezic, calmant și uneori și stupefiant. (< fr. morphine)

MORFI f. Substanță folosită în medicină ca narcotic, calmant și somnifer, dar care, utilizată abuziv, produce intoxicarea organismului; morfiu. /<fr. morphine

morfină f. alcool vegetal extras din opiu: morfina e o violentă otravă.

*morfínă f., pl. e (d. vgr. Morpheús, zeu somnuluĭ). Chim. Un alcaloid al opiuluĭ, amar la gust, adormitor și potolitor cînd îl ĭeĭ în cantitate mică și ucigător cînd îl ĭeĭ în cantitate mare. Sărurile luĭ, numite pop. tot morfină, se întrebuințează la injecțiunĭ subcutanee p. a liniști durerile. În opiu de Smirna, care e sucu uscat al maculuĭ, există în cantitate de 10-15%.

morfină-ba s. f. (chim.) Morfină brută, înainte de purificare ◊ „În timp ce decupa o mașină veche tip Ford, un fierar din Aix-en-Provence (Franța) a avut surpriza să descopere în caroseria mâncată de rugină... 16 kg de morfină-bază. R.l. 4 VII 72 p. 6. ◊ „Două fapte par să pledeze în favoarea primei ipoteze: uciderea lui A.B., 62 de ani, cunoscut de poliție pentru activitatea sa ca traficant de droguri, și descoperirea unui laborator în care se transforma morfina-bază în heroină.” R.l. 3 IV 73 p. 6. ◊ „[...] cea pe care o preferă și o folosește cel mai adesea este morfina-bază pe care și-o injectează singur de mai multe ori pe zi [...]” Cont. 11 V 79 p. 4; v. și I.B. 15 III 74 p. 4 (din fr. morphine-base)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

morfi s. f., g.-d. art. morfinei

morfi s. f., g.-d. art. morfinei

morfi s. f., g.-d. art. morfinei

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MORFI s. (FARM.) (reg.) morfiu.

Intrare: morfină
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • morfi
  • morfina
plural
genitiv-dativ singular
  • morfine
  • morfinei
plural
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

morfisubstantiv feminin

  • 1. Substanță alcaloidă extrasă din opiu, folosită drept calmant, narcotic sau stupefiant. DEX '09 DLRLC DN
    sinonime: morfiu
    • format_quote Schimbase morfina pe praful alb, fiindcă era mai ușor de găsit. C. PETRESCU, C. V. 313. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.