4 definiții pentru moralic
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
moralic, ~ă a [At: (a. 1829) URICARIUL VIII, 107 / Pl: ~ici, ~ice / E: moral2 + -ic, cf ger moralisch] (Înv) 1-2 Moral2 (6-7).
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MORALIC adj. v. moral, spiritual, sufletesc.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
moralic adj. v. MORAL. SPIRITUAL. SUFLETESC.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MORALIC, -Ă adj. (Învechit) Moral2 (I 2). A pofti unul altuia gradul deplinei moralice al învățăturii și al măestriei (a. 1829). URICARIUL, VIII, 107. Pentru toate aceste folosuri. . . este a se mulțămi moralicei sprijiniri și ajutoriu ale unui franțuzesc gheneral. AR (1829), 1502/40. Popoarele . . . au fost, sînt și vor fi supuse la transformări atît moralice cît și fizice. F (1869), 268. – Pl.: moralici, -ce. – Moral2 + suf. -ic, după germ. moralisch.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| adjectiv (A10) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||