MOPS, (1) mopși, s. m., (2) mopsuri, s. n. 1. S. m. Câine de talie mică, cu capul mare, globulos, cu botul turtit, cu părul scurt și neted; buldog. ♦ Epitet dat unei persoane cu nasul turtit. 2. S. n. Clește cu fălci curbate folosit la strângerea țevilor, a vanelor etc. în cadrul operațiilor de montare. – Din germ. Mops.

mops [At: POLIZU / V: (pop) mox / Pl: (1-3) ~pși, (4) ~uri / E: ger mops] 1 sm Câine puternic de statură mică, cu capul masiv, pătrat, cu botul turtit, cu părul scurt și neted Si: buldog. 2 sm (Prt) Persoană cu nasul cârn. 3 sm (Arg; înv) Epitet dat unui judecător de instrucție. 4 sn Clește cu fălci curbate, folosit la strângerea țevilor, a vanelor etc., în cadrul operațiilor de montare¹ (1).

MOPS, (1) mopși, s. m., (2) mopsuri, s. n. 1. S. m. Câine de statură mică, cu capul mare, pătrat, cu botul turtit, cu părul scurt și neted; buldog. ♦ Epitet dat unei persoane cu nasul turtit. 2. S. n. Clește cu fălci curbate folosit la strângerea țevilor, a vanelor etc. în cadrul operațiilor de montare. – Din germ. Mops.

MOPS s.m. Buldog. ♦ Epitet dat cuiva cu nasul turtit. // s.n. Clește cu fălci curbate, folosit la strîngerea țevilor. [< germ. Mops, cf. fr. mops].

MOPS I. s. m. buldog; carlin. ◊ epitet dat cuiva cu nasul turtit. II. s. n. clește cu fălci curbate și prevăzute cu dinți. (< germ. Mops)

MOPS² ~uri n. Clește cu fălci curbate folosit în operațiile de montare a țevilor. /<germ. Mops

mops² (clește) s. n., pl. mopsuri

mops² (clește) s. n., pl. mopsuri

mops (clește) s. n., pl. mopsuri