8 definiții pentru monist (s.m.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MONIST, -Ă, moniști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține monismului, privitor la monism. 2. S. m. și f. Adept al monismului. – Din fr. moniste.

MONIST, -Ă, moniști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține monismului, privitor la monism. 2. S. m. și f. Adept al monismului. – Din fr. moniste.

monist, ~ă [At: RALEA, S. T. II, 283 / Pl: ~iști, ~e / E: fr moniste] 1-4 smf, a (Adept) al monismului (1-2). 5-6 a Care se referă la monism (1-2). 7-8 a Care provine din monism (1-2). 9-10 a Specific monismului (1-2).

MONIST, -Ă adj. Privitor la monism, propriu monismului. // s.m. și f. Adept al monismului. [< fr. moniste].

MONIST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al monismului. (< fr. moniste)

MONIST2 ~stă (~ști, ~ste) m. și f. Adept al monismului. /<fr. moniste

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

monist adj. m., s. m., pl. moniști; adj. f., s. f. monistă, pl. moniste

monist adj. m., s. m., pl. moniști; adj. f., s. f. monistă, pl. moniste

monist adj. m., s. m., pl. moniști; f. sg. monistă, pl. moniste

Intrare: monist (s.m.)
substantiv masculin (M9)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • monist
  • monistul
  • monistu‑
plural
  • moniști
  • moniștii
genitiv-dativ singular
  • monist
  • monistului
plural
  • moniști
  • moniștilor
vocativ singular
  • monistule
  • moniste
plural
  • moniștilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

monist, moniștisubstantiv masculin
monistă, monistesubstantiv feminin

  • 1. Adept al monismului. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.