15 definiții pentru mola (preot)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MOLÁ2, molale, s. f. (Înv.) Preot musulman; judecător turc, superior cadiului, în marile orașe. [Var.: mulá s. f.] – Din tc. molla.

mola4 vi [At: AN. DOBR. IV, nr. 1, 122 / Pzi: ~lez / E: mola1] (Mrn) A da drumul unei parâme, unui lanț etc.

mola2 sf [At: NECULCE, L. 167 / V: mula (A și: mula, Pl: mulale) sf, molah sm / Art.: molaua / E: tc molla, mollah] 1 (Tcî) Titlu dat preoților musulmani. 2 (Tcî) Judecător turc, superior cadiului, în marile orașe Si: hoge.

MOLÁ2 s. f. (Turcism înv.) Preot musulman; judecător turc, superior cadiului, în marile orașe. [Var.: mulá s. f.] – Din tc. molla.

molà m. judecător mahomedan (în orașele mari). [Turc. MOLLA].

molá f. (turc. ar. mollá). În țările musulmane, titlu dat funcționarilor politicĭ și religioșĭ, marilor negustorĭ și altora (fr. mollah).

MULÁ2 s. f. v. mola2.

mula1 [At: NEGULICI / Pzi: ~lez / E: fr mouler] 1 vt (C. i. materiale, obiecte) A executa prin turnare într-un tipar sau într-o matriță. 2 vt (Fig) A da forma dorită Si: a fasona, a modela. 3 vt (Pex) A transforma. 4 vt (C. i. o parte a corpului sau corpul omenesc) A scoate în relief Si: a contura, a reliefa. 5 vr (D. obiecte de îmbrăcăminte) A se lipi de corp conturându-i formele.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

mola3 (înv.) s. f., art. molaua, g.-d. art. molalei; pl. molale

mola2 (înv.) s. f., art. molaua, g.-d. art. molalei; pl. molale, art. molalele

molá s. f., art. moláua, g.-d. art. molálei; pl. molále

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

molá s. f. – Titlu onorofic pentru demnitarii turci. Tc. mola, din arab. maula (Eguilaz 465; Șeineanu, III, 81; Lokotsch 1448). Sec. XIX, înv.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

molá s. f. (Turcism, înv.) Preot musulman; judecător turc superior cadiului în marile orașe; hoge, jurisconsult. [Art.: molauaVar. mulá s. f., moláh s. m.] – Din tc. molla.

Intrare: mola (preot)
mola2 (s.f.) substantiv feminin
substantiv feminin (F149)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mola
  • molaua
plural
  • molale
  • molalele
genitiv-dativ singular
  • molale
  • molalei
plural
  • molale
  • molalelor
vocativ singular
plural
mula2 (s.f.) substantiv feminin
substantiv feminin (F149)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mula
  • mulaua
plural
  • mulale
  • mulalele
genitiv-dativ singular
  • mulale
  • mulalei
plural
  • mulale
  • mulalelor
vocativ singular
plural
molah
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

mola, molalesubstantiv feminin

  • 1. turcism (învechit) Preot musulman; judecător turc, superior cadiului, în marile orașe. DEX '09 DEX '98
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.