14 definiții pentru mola (preot) mula


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MOLÁ2, molale, s. f. (Înv.) Preot musulman; judecător turc, superior cadiului, în marile orașe. [Var.: mulá s. f.] – Din tc. molla.

mola2 sf [At: NECULCE, L. 167 / V: mula (A și: mula, Pl: mulale) sf, molah sm / Art.: molaua / E: tc molla, mollah] 1 (Tcî) Titlu dat preoților musulmani. 2 (Tcî) Judecător turc, superior cadiului, în marile orașe Si: hoge.

mola4 vi [At: AN. DOBR. IV, nr. 1, 122 / Pzi: ~lez / E: mola1] (Mrn) A da drumul unei parâme, unui lanț etc.

MOLÁ2 s. f. (Turcism înv.) Preot musulman; judecător turc, superior cadiului, în marile orașe. [Var.: mulá s. f.] – Din tc. molla.

molà m. judecător mahomedan (în orașele mari). [Turc. MOLLA].

molá f. (turc. ar. mollá). În țările musulmane, titlu dat funcționarilor politicĭ și religioșĭ, marilor negustorĭ și altora (fr. mollah).

MULÁ2 s. f. v. mola2.

mula1 [At: NEGULICI / Pzi: ~lez / E: fr mouler] 1 vt (C. i. materiale, obiecte) A executa prin turnare într-un tipar sau într-o matriță. 2 vt (Fig) A da forma dorită Si: a fasona, a modela. 3 vt (Pex) A transforma. 4 vt (C. i. o parte a corpului sau corpul omenesc) A scoate în relief Si: a contura, a reliefa. 5 vr (D. obiecte de îmbrăcăminte) A se lipi de corp conturându-i formele.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

molá2 (înv.) s. f., art. moláua, g.-d. art. molálei; pl. molále, art. molálele

molá s. f., art. moláua, g.-d. art. molálei; pl. molále


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

molá s. f. – Titlu onorofic pentru demnitarii turci. Tc. mola, din arab. maula (Eguilaz 465; Șeineanu, III, 81; Lokotsch 1448). Sec. XIX, înv.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

molá s. f. (Turcism, înv.) Preot musulman; judecător turc superior cadiului în marile orașe; hoge, jurisconsult. [Art.: molauaVar. mulá s. f., moláh s. m.] – Din tc. molla.

Intrare: mola (preot)
mola2 (s.f.) substantiv feminin
substantiv feminin (F149)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mola
  • molaua
plural
  • molale
  • molalele
genitiv-dativ singular
  • molale
  • molalei
plural
  • molale
  • molalelor
vocativ singular
plural
mula2 (s.f.) substantiv feminin
substantiv feminin (F149)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mula
  • mulaua
plural
  • mulale
  • mulalele
genitiv-dativ singular
  • mulale
  • mulalei
plural
  • mulale
  • mulalelor
vocativ singular
plural

mola (preot) mula

  • 1. turcism (învechit) Preot musulman; judecător turc, superior cadiului, în marile orașe.
    surse: DEX '09 DEX '98

etimologie: