5 definiții pentru mocăit (s.m.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MOCĂÍT, -Ă, mocăiți, -te, adj., s. m. și f. (Pop. și fam.) 1. (Persoană) care lucrează încet, fără spor, care acționează sau umblă încet. 2. (Persoană) care își pierde vremea cu nimicuri. [Pr.: -că-it] – V. mocăi.

mocăit, ~ă a [At: PONTBRIANT, D. / Pl: ~iți, ~e / E: mocăi] 1-2 smf, a (Pop) (Persoană) care lucrează încet, fără spor. 3-4 smf, a (Pop) (Persoană) care umblă încet. 5-6 smf, a (Pop) (Persoană) care pierde vremea cu nimicuri. 7 a (Olt) Trist.

MOCĂÍT, -Ă, mocăiți, -te, adj., s. m. și f. 1. (Persoană) care lucrează încet, fără spor, care acționează sau umblă încet. 2. (Persoană) care își pierde vremea cu nimicuri. [Pr.: -că-it] – V. mocăi.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

mocăít (fam., pop.) adj. m., s. m., pl. mocăíți; adj. f., s. f. mocăítă, pl. mocăíte

mocăít adj. m., s. m., pl. mocăíți; f. sg. mocăítă, pl. mocăíte

Intrare: mocăit (s.m.)
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mocăit
  • mocăitul
  • mocăitu‑
plural
  • mocăiți
  • mocăiții
genitiv-dativ singular
  • mocăit
  • mocăitului
plural
  • mocăiți
  • mocăiților
vocativ singular
  • mocăitule
  • mocăite
plural
  • mocăiților
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

mocăit, -ă mocăit (2) mocăită popular familiar

  • 1. (Persoană) care lucrează încet, fără spor, care acționează sau umblă încet.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. (Persoană) care își pierde vremea cu nimicuri.
    surse: DEX '98 DEX '09

etimologie:

  • vezi mocăi
    surse: DEX '98 DEX '09