8 definiții pentru moșioară


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

moșioa sf [At: CR (1833), 802/4 / P: ~și-oa~ / Pl: ~re / E: moșie + -oară] 1-12 (Șhp) Moșie (1-2, 5-6,11-12) (mică) Si: (rar) moșiuță (1-12). 13 (Reg; îcs) D-a ~ra Joc de copii nedefinit mai îndeaproape.

MOȘIOÁRĂ, moșioare, s. f. Diminutiv al lui moșie. [Pr.: -și-oa-] – Moșie + suf. -oară.

MOȘIOÁRĂ, moșioare, s. f. Diminutiv al lui moșie. [Pr.: -și-oa-] – Moșie + suf. -oară.

MOȘIOÁRĂ, moșioare, s. f. 1. Diminutiv al lui moșie. Are să-ncapă biata moșioara noastră pe mîna posesorului. ALECSANDRI, T. 1579. Venisem ca să mai răsuflu cîteva zile la moșioara mea. NEGRUZZI, S. I 220. Ca un iconom politic, prin mici slujbe, mici lefșoare Am îmbogățit eu statul, cmnpărîndu-mi moșioare. ALEXANDRESCU, M. 170. 2. Fig. Domeniu de unde cineva poate fura nestingherit. Bateria e moșioara lui, a vorbit serios Florea Costea. Ciupește de la porția de pîine la dramul de carne, de la ovăzul cailor la zahărul soldatului. SADOVEANU, M. C. 58. – Pronunțat: -și-oa-.

moșioáră (oa dift.) f., pl. e. Moșie mică.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

moșioáră (-și-oa-) s. f., g.-d. art. moșioárei; pl. moșioáre

moșioáră s. f. (sil. -și-oa-), g.-d. art. moșioárei; pl. moșioáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MOȘIOÁRĂ s. (rar) moșiuță.

MOȘIOA s. (rar) moșiuță.

Intrare: moșioară
moșioară substantiv feminin
  • silabație: -și-oa-
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • moșioa
  • moșioara
plural
  • moșioare
  • moșioarele
genitiv-dativ singular
  • moșioare
  • moșioarei
plural
  • moșioare
  • moșioarelor
vocativ singular
plural