13 definiții pentru mladă

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MLÁDĂ, mlăzi, s. f. 1. Mlădiță (1). 2. (Colectiv) Vegetație arborescentă; lăstăriș; desiș; pădure tânără și deasă. – Din sl. mladŭ, bg. mlada.

MLÁDĂ, mlăzi, s. f. 1. Mlădiță (1). 2. (Colectiv) Vegetație arborescentă; lăstăriș; desiș; pădure tânără și deasă. – Din sl. mladŭ, bg. mlada.

mla sf [At: ȘEZ. II, 95 / V: (reg) mna / Pl: ~lăzi, ~de / E: slv младъ „tânăr”, bg млада] 1 Mlădiță (1). 2 (Trs, Mol) Ramură de plantă lemnoasă, care servește ca butaș sau ca altoi. 3 (Pex) Ochi la altoit. 4 (Csc) Mlajă (7). 5 (Csc) Vegetație arborescentă. 6 Lăstăriș. 7 Pădure tânără și deasă. 8-9 (Spc) Mlajă (5-6). 10 (Reg; îc) Mladă-de-vie (sau ~-de-struguri) Viță de vie.

MLÁDĂ, mlăzi, s. f. 1. Ramură tînără și subțire a unei plante lemnoase; mlădiță, vlăstar. Cercetezi mugurii merilor și perilor, începi a curăți uscăturile și a tăia mlăzile nefolositoare. SADOVEANU, O. VI 399. Un fel de cerdac, deasupra căruia se înalță creasta, puțintel încovoiată și încununată de o mladă plecată de tei. RUSSO, O. 106. ◊ Fig. Erau amîndouă, ea și sorioara ei, două mlăzi de salcie care veneau să se încredințeze pămîntului de la Păuna Mică. SADOVEANU, P. M. 237. ♦ Fig. Descendent. Privirea ei alunecă asupra lui Filip, mladă plăpîndă ce recăpăta viață în această vreme neprielnică de iarnă. DUMITRIU, N. 192. 2. Pădure tînără și deasă; (cu sens colectiv) copaci tineri. Între pădure și fluviu se întindea, acoperit cu bălării înalte, cu arini ciuntiți și cu mladăpămîntul nimănui. CAMILAR, N. I 241. Goruni mari își întindeau aici brațe de uriași, ca după un somn de un veac și, la umbra lor, se împletea mlada tînără. SADOVEANU, O. I 62. – Pl. și: mlade (BENIUC, P. 5).

MLÁDĂ mlăzi f. 1) Ramură tânără, subțire și flexibilă care crește din rădăcina sau tulpina unei plante lemnoase; mlădiță; vlăstar; lăstar. 2) Pădure tânără și deasă. /<sl. mladu, bulg. mladia

mladă f. ramură dela o plantă lemnoasă ce servă ca butaș sau la altoire. [Slav. MLADĭ, fraged].

mládă f., pl. ăzĭ (vsl. mladŭ, mlada, tînăr, tînără; sîrb. mlada, nevastă tînără). Est. Mlădiță. Col. Desiș de mlădițe, pădure tînără.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

mla s. f., g.-d. art. mlăzii; pl. mlăzi

mla s. f., g.-d. art. mlăzii; pl. mlăzi

mládă s. f., g.-d. art. mlăzii; pl. mlăzi

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MLÁDĂ s. 1. v. lăstar. 2. lăstăriș, (rar) lăstăret, (reg.) târșar. (A trecut printr-o ~.)

MLA s. (BOT.) 1. lăstar, mlădiță, smicea, vlăstar, (înv. și pop.) odraslă, (reg.) loază, mlădoacă. (O ~ flexibilă de salcie.) 2. lăstăriș, (rar) lăstăret, (reg.) tîrșar. (A trecut printr-o ~.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

mládă (mlắzi), s. f. – Dumbravă. Sl. maldŭ „tînăr” (Cihac, II, 199; Tiktin), cf. sb., cr. mlad „tînăr”. – Der. mlădiu, adj. (flexibil, elastic), cu suf. -iu (după Conev 49, din bg. mlazdĭ); mlădios, adj. (flexibil); mlădia (var. înmlădia), vb. (a se undui; a se pleca); înmlădiere, s. f. (unduire); mlădoacă (var. mlădoagă), s. f. (Olt., vargă), din bg. mladoka (Iordan, Dift., 215; Pascu, Suf., 226); mlădiță, s. f. (vlăstar, lăstar, odraslă), din sl. (bg., sb., slov.) mladica (Miklosich, Slaw. Elem., 30; Diez, I, 444; Berneker, II, 72; Conev 51; Vaillant, BL, XIV, 10); mlaje, s. f. (varietate de salcie, Salix viminalis; nuia de răchită), din bg. mlažja (Candrea, Scriban), sau din pl. lui mladă, prin intermediul unui nou singular regresiv.

Intrare: mladă
substantiv feminin (F62)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mla
  • mlada
plural
  • mlăzi
  • mlăzile
genitiv-dativ singular
  • mlăzi
  • mlăzii
plural
  • mlăzi
  • mlăzilor
vocativ singular
plural
mnadă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

mla, mlăzisubstantiv feminin

  • 1. Mlădiță. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Cercetezi mugurii merilor și perilor, începi a curăți uscăturile și a tăia mlăzile nefolositoare. SADOVEANU, O. VI 399. DLRLC
    • format_quote Un fel de cerdac, deasupra căruia se înalță creasta, puțintel încovoiată și încununată de o mladă plecată de tei. RUSSO, O. 106. DLRLC
    • format_quote figurat Erau amîndouă, ea și sorioara ei, două mlăzi de salcie care veneau să se încredințeze pămîntului de la Păuna Mică. SADOVEANU, P. M. 237. DLRLC
    • 1.1. figurat Descendent. DLRLC
      sinonime: descendent
      • format_quote Privirea ei alunecă asupra lui Filip, mladă plăpîndă ce recăpăta viață în această vreme neprielnică de iarnă. DUMITRIU, N. 192. DLRLC
  • 2. (cu sens) colectiv Vegetație arborescentă; pădure tânără și deasă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Între pădure și fluviu se întindea, acoperit cu bălării înalte, cu arini ciuntiți și cu mladă – pămîntul nimănui. CAMILAR, N. I 241. DLRLC
    • format_quote Goruni mari își întindeau aici brațe de uriași, ca după un somn de un veac și, la umbra lor, se împletea mlada tînără. SADOVEANU, O. I 62. DLRLC
  • comentariu Plural și: mlade. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.