opțiuni
  • info

3 definiții pentru miruit (adj.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MIRUIT2, -Ă, miruiți, -te, adj. Care a fost uns cu mir2. – V. mirui1.

MIRUIT2, -Ă, miruiți, -te, adj. Care a fost uns cu mir2. – V. mirui1.

miruit3, ~ă [At: PONTBRIANT, D. / Pl: ~iți, ~e / E: mirui1] 1-2 smf, a (Persoană) unsă pe frunte cu mir1 (2). 3 (Reg; d. cai) Care are o pată în frunte.

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MIRUIT3, -Ă adj. 1. Care este uns cu mir1. Cf. PONTBRIANT, D., LM. ◊ Fig. (Substantivat) Dascălul nostru s-a crezut că este și miruitul muzelor. CIAUȘANU, R. SCUT. 38. 2. (Regional, despre cai) Care are o pată în frunte. Com. din COMOȘTENI-CORABIA. – V. mirui1.

Intrare: miruit (adj.)
miruit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • miruit
  • miruitul
  • miruitu‑
  • miruită
  • miruita
plural
  • miruiți
  • miruiții
  • miruite
  • miruitele
genitiv-dativ singular
  • miruit
  • miruitului
  • miruite
  • miruitei
plural
  • miruiți
  • miruiților
  • miruite
  • miruitelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

miruit, miruităadjectiv

  • 1. Care a fost uns cu mir. DEX '09
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.