6 definiții pentru mirmecofil (s.m.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MIRMECOFÍL, -Ă, mirmecofili, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. f. (Plantă) în care trăiesc furnici sau care este polenizată de către furnici. 2. Adj., s. m. (Animal) care trăiește în simbioză cu furnicile. – Din fr. myrmécophile.

mirmecofil, ~ă smf, a [At: DN3 / Pl: ~i, ~e / E: fr myrmécophile] 1-2 smf, a (Plantă) în care trăiesc furnici. 3-4 smf, a (Plantă) polenizată de furnici. 5-6 (Animal) care trăiește în furnicare.

MIRMECOFÍL, -Ă, mirmecofili, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. f. (Plantă) pe care trăiesc furnici sau care este polenizată de către furnici. 2. Adj., s. m. (Animal) care trăiește în simbioză cu furnicile. – Din fr. myrmécophile.

MIRMECOFÍL, -Ă adj., s.m. și f. 1. (Plantă) în care trăiesc furnici, polenizată de furnici. 2. (Animal) care trăiește în furnicare. [< fr. myrmécophile].

MIRMECOFÍL, -Ă adj., s. m. f. 1. (plantă) în care trăiesc furnici, polenizată de furnici. 2. (animal) care trăiește în asociație cu furnicile. (< fr. myrmécophile)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

MIRMECO- „furnici”. ◊ gr. myrmex, ekos „furnică” > fr. myrméco-, engl. id., germ. myrmeko- > rom. mirmeco-.~core (~chore, ~hore) (v. -cor), adj., s. f. pl., (plante) ale căror semințe și fructe sînt răspîndite prin intermediul furnicilor; ~fag (v. -fag), adj., (despre animale) care se hrănește cu furnici; ~fil (v. -fil1), adj., s. m. și f., 1. adj., s. m. și f., (Plantă) în care trăiesc furnici. 2. adj., s. m. și f., (Animal) care trăiește în furnicare; ~fite (v. -fit), adj., s. f. pl., (plante) care oferă furnicilor hrană și adăpost; ~fob (v. -fob), adj., care se teme de furnici; ~logie (v. -logie1), s. f., studiu științific al furnicilor.

Intrare: mirmecofil (s.m.)
mirmecofil2 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mirmecofil
  • mirmecofilul
  • mirmecofilu‑
plural
  • mirmecofili
  • mirmecofilii
genitiv-dativ singular
  • mirmecofil
  • mirmecofilului
plural
  • mirmecofili
  • mirmecofililor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

mirmecofil (s.m.)

  • 1. Animal care trăiește în simbioză cu furnicile.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: