6 definiții pentru miorcăire
Explicative DEX
MIORCĂIRE, miorcăiri, s. f. Acțiunea de a (se) miorcăi și rezultatul ei. – V. miorcăi.
MIORCĂIRE, miorcăiri, s. f. Acțiunea de a (se) miorcăi și rezultatul ei. – V. miorcăi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
miorcăire sf [At: POLIZU / Pl: ~ri / E: miorcăi] 1-4 Miorcăială (1-4). 5 Smiorcăire. 6 Geamăt. 7 (Fam) Crâcnire. 8 Chicotit. 9 Orăcăială. 10 Plâns.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
miorcăire (pop.) s. f., g.-d. art. miorcăirii; pl. miorcăiri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
miorcăire (pop.) s. f., g.-d. art. miorcăirii; pl. miorcăiri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
miorcăire s. f., g.-d. art. miorcăirii; pl. miorcăiri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Tezaur
MIORCĂÍRE s. f. Acțiunea de a (s e) m i o r c ă i. 1. Orăcăială, orăcăit. Cf. m i o r c ă i (1). Cf. PONTBRIANT, D. 2. Smiorcăială, plîns. Cf. m i o r c ă i (2).Cf. POLIZU, PONTBRIANT, D. - V. miorcăi.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
miorcăire, miorcăirisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a (se) miorcăi și rezultatul ei. DEX '98 DEX '09
etimologie:
- miorcăi DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.