9 definiții pentru mineriță

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MINERIȚĂ, minerițe, s. f. Muncitoare calificată care lucrează într-o mină1 (1). – Miner + suf. -iță.

MINERIȚĂ, minerițe, s. f. Muncitoare calificată care lucrează într-o mină1 (1). – Miner + suf. -iță.

mineriță sf [At: V. ROM. aprilie 1956, 171 / Pl: ~țe / E: miner + -iță] 1 Soție de miner (1). 2 Muncitoare calificată care lucrează în mină (1) Si: (rar) mineră, (reg) băieșiță.

MINERIȚĂ, minerite, s. f. Lucrătoare calificată care lucrează într-o mină. În suflet îi creștea dorința de a deveni cît mai repede mineriță și a contribui prin munca ei la înflorirea patriei. SCÎNTEIA, 1951, nr. 1950.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

mineriță (rar) s. f., g.-d. art. mineriței; pl. minerițe

mineriță s. f., g.-d. art. mineriței; pl. minerițe

mineriță s. f., g.-d. art. mineriței; pl. minerițe

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MINERIȚĂ s. (rar) mineră, (prin Transilv.) băieșiță. (E ~ de profesie.)

MINERIȚĂ s. (rar) mineră, (prin Transilv.) băieșiță. (E ~ de profesie.)

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MINERÍȚĂ s. f. 1. Soție de miner1 (1). 2. Muncitoare calificată care lucrează într-o mină1 (1); (rar) mineră, (regional) băieșiță. Sînt minerițe, harnice, minuni: Iucrează tot mai multe la cărbuni. V. ROM. aprilie 1956,171, cf. FD I, 159. - Pl.: minerițe.Miner1 + suf. -iță.

Intrare: mineriță
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mineriță
  • minerița
plural
  • minerițe
  • minerițele
genitiv-dativ singular
  • minerițe
  • mineriței
plural
  • minerițe
  • minerițelor
vocativ singular
  • mineriță
  • minerițo
plural
  • minerițelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

mineriță, minerițesubstantiv feminin

  • 1. Muncitoare calificată care lucrează într-o mină. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote În suflet îi creștea dorința de a deveni cît mai repede mineriță și a contribui prin munca ei la înflorirea patriei. SCÎNTEIA, 1951, nr. 1950. DLRLC
etimologie:
  • Miner + sufix -iță. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.