6 definiții pentru miișoară
Explicative DEX
MIIȘOARĂ, miișoare, s. f. (Fam.) Diminutiv al lui mie. [Pr.: mi-i-] – Mie + suf. -ișoară.
MIIȘOARĂ, miișoare, s. f. (Fam.) Diminutiv al lui mie. [Pr.: mi-i-] – Mie + suf. -ișoară.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
miișoară sf [At: I. GOLESCU, în PR. DRAM. 64 / Pl: ~re / E: mie + -(i)șoară)] (Fam; șhp) Mie (1) (puțină.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
miișoară (fam.) (desp. mi-i-) s. f., g.-d. art. miișoarei; pl. miișoare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
miișoară (fam.) (mi-i-) s. f., g.-d. art. miișoarei; pl. miișoare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
miișoară s. f. (sil. mi-i-), g.-d. art. miișoarei; pl. miișoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Tezaur
MIIȘOÁRĂ s. f. (Familiar) Diminutiv al lui m i e (I 1). Să pierz și eu miișoara dă lei ce-mi făgăduise Trăsnea dintr-acei bani. I. GOLESCU, în PR. DRAM. 64. - Pl.: miișoare. – Mie + suf. -(i)șoară.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: miișoară
miișoară substantiv feminin
- silabație: mi-i-
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
miișoară, miișoaresubstantiv feminin
- 1. Diminutiv al lui mie. DEX '98 DEX '09
etimologie:
- Mie + -ișoară. DEX '98 DEX '09