MICROELECTRONICĂ s.f. Tehnologie care studiază micșorarea continuă a pieselor și aparatelor electronice pînă la dimensiuni microscopice. [Gen. -cii. / et. incertă].

MICROELECTRONICĂ f. Ramură a electronicii care se ocupă cu studiul producerii și utilizării circuitelor electronice cu grad înalt de miniaturizare. [Sil. -cro-e-] /<engl. microelectronic

MICROELECTRONIC, -Ă, microelectronici, -ce, s. f., adj. I. S. f. Ramură a electronicii care studiază producerea și folosirea circuitelor electronice cu grad înalt de miniaturizare. II. Adj. 1. Referitor la microelectronică (I). 2. (Despre dispozitive electronice) Cu grad înalt de miniaturizare. [Pr.: -cro-e-] – Din engl. microelectronic(s).

microelectronic, ~ă [At: DN³ / P: ~cro~e~ / Pl: ~ici, ~ice / E: eg microelectronic(s)] 1 sf Ramură a electronicii care studiază producerea și utilizarea circuitelor electronice cu grad înalt de miniaturizare. 2 a Care aparține microelectronicii (1). 3 a Referitor la microelectronică (1). 4 a (D. dispozitive electronice) Cu grad înalt de miniaturizare.

MICROELECTRONIC, -Ă, microelectronici, -ce, s. f., adj. I. S. f. Ramură a electronicii care studiază producerea și utilizarea circuitelor electronice cu grad înalt de miniaturizare. II. Adj. 1. Referitor la microelectronică (I). 2. (Despre dispozitive electronice) Cu grad înalt de miniaturizare. [Pr.: -cro-e-] – Din engl. microelectronic(s).

MICROELECTRONIC, -Ă I. adj. 1. referitor la microelectronică. 2. (despre dispozitive electronice) cu grad înalt de miniaturizare. II. s. f. ramură a electronicii care studiază miniaturizarea continuă a circuitelor și aparatelor electronice. (< fr. microélectronique, engl. microelectronic/s/)

microelectronică (desp. mi-cro-) s. f., g.-d. art. microelectronicii

*microelectronică (mi-cro-) s. f., g.-d. art. microelectronicii

MICROELECTRÓNICĂ (< micro- + electronică) s. f. Ramură a electronicii care se ocupă de crearea subansamblelor și blocurilor pe bază de microcircuite integrate și a elementelor de construcție auxiliare microminiaturale (plachete cu cablaj imprimat, cablu flexibil, mnicrofișe, microcalculatoare etc.), precum și cu folosirea acestora la aparatura radioelectronică. Apărută în deceniul 7 al sec. 20, s-a dezvoltat în direcția micșorării elementelor circuitelor integrate și a mării gradului de integrare. Se mai numește electronică integrată.