7 definiții pentru miază (boală)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MIAZĂ1, miaze, s. f. Nume dat bolilor provocate de larvele unor insecte care se localizează în diferite țesuturi sau cavități. – Din it. miasi.
MIAZĂ1, miaze, s. f. Nume dat bolilor provocate de larvele unor insecte care se localizează în diferite țesuturi sau cavități. – Din it. miasi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MIAZĂ s.f. (Med.) Boală provocată de larvele unor muște, care se localizează în diferite țesuturi sau cavități. [Pron. mi-a-. / < fr. myiase, cf. gr. myia – muscă].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MIAZĂ s. f. plagă superficială provocată de larvele unor muște. (< fr. myiase)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mĭază-, V. mează-.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
miază1 (boală) (desp. mi-a-) s. f., g.-d. art. miazei; pl. miaze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
miază1 (boală) (mi-a-) s. f., g.-d. art. miazei; pl. miaze
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
miază (med.) s. f. (sil. mi-a-), g.-d. art. miazei; pl. miaze
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: mi-a-ză
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
miază, miazesubstantiv feminin
- 1. Nume dat bolilor provocate de larvele unor insecte care se localizează în diferite țesuturi sau cavități. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- miasi DEX '09 DEX '98 DN