3 definiții pentru mezaliere

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MEZALIA vb. I. tr. 1. A căsători pe cineva cu o persoană de condiție considerată inferioară. ♦ refl. A face o mezalianță. 2. (Fig.) A face o proastă alianță. [Pron. -li-a. / < fr. mésallier].

MEZALIA vb. refl. 1. a face o mezalianță. 2. (fig.) a face o proastă alianță. (< fr. mésallier)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

mezalia vb., ind. prez. 1 sg. mezaliez, 3 sg. și pl. mezalia

Intrare: mezaliere
mezaliere infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
Surse flexiune: MDN '08
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mezaliere
  • mezalierea
plural
  • mezalieri
  • mezalierile
genitiv-dativ singular
  • mezalieri
  • mezalierii
plural
  • mezalieri
  • mezalierilor
vocativ singular
plural
mezaliat participiu
participiu (PT2)
Surse flexiune: MDN '08
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mezaliat
  • mezaliatul
  • mezaliatu‑
  • mezalia
  • mezaliata
plural
  • mezaliați
  • mezaliații
  • mezaliate
  • mezaliatele
genitiv-dativ singular
  • mezaliat
  • mezaliatului
  • mezaliate
  • mezaliatei
plural
  • mezaliați
  • mezaliaților
  • mezaliate
  • mezaliatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)