4 definiții pentru mer (s.m.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MER, meri, s. m. (Chim.) Unitate elementară constitutivă cu structură și cu masă dată invariabile, care se repetă în mod constant într-un lanț macromolecular al unui polimer. – Din fr. mère.

MER, meri, s. m. (Chim.) Unitate elementară constitutivă cu structură și cu masă dată invariabile, care se repetă în mod constant într-un lanț macromolecular al unui polimer. – Din fr. mère.

mer1 sm [At: DEX – S / Pl: ~i / E: fr mère] (Chm) Unitate elementară constitutivă cu structură și cu masă dată invariabile, care se repetă în mod constant într-un lanț macromolecular al unui polimer. corectată


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

MER-DE-GLACE [mer-də-gla:s], ghețar pe versantul nordic al masivului Mont Blanc (Alpii Francezi), care coboară până la 1.150 m alt.; 15 km lungime și 2 km lățime; supr. 41 km2. Zonă turistică.

Intrare: mer (s.m.)
mer1 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mer
  • merul
  • meru‑
plural
  • meri
  • merii
genitiv-dativ singular
  • mer
  • merului
plural
  • meri
  • merilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

mer (s.m.)

  • 1. chimie Unitate elementară constitutivă cu structură și cu masă dată invariabile, care se repetă în mod constant într-un lanț macromolecular al unui polimer.
    surse: DEX '98 DEX '09

etimologie: