9 definiții pentru mental


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MENTÁL, -Ă, mentali, -e, adj., s. n. Care se referă la mentalitate, privitor la mentalitate. ◊ (Substantivat) Mentalul colectiv. – Din fr. mental.

mental2, ~ă a [At: DN3 / Pl: ~i, ~e / E: fr mental, it mentale] (Rar) Al bărbiei.

MENTÁL2, -Ă adj. Al bărbiei. [< fr. mental, it. mentale, cf. lat. mentum – bărbie].

MENTÁL, -Ă adj. al bărbiei. (< fr. mental)

*mentál, -ă adj. (lat. mentalis, d. mens, mentis, minte). Al mințiĭ, al spirituluĭ: operațiune mentală. Alienațiune mentală, nebunie. Restricțiune (saŭ rezervă) mentală. V. restricțiune. Adv. Din punctu de vedere al mințiĭ. În gînd: a socoti mental. – Fals mintal.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

mentál2 s. n., art. mentálul

mentál1 (psih.) adj. m., pl. mentáli; f. mentálă, pl. mentále

mentál adj. m., pl. mentáli; f. sg. mentálă, pl. mentále

Intrare: mental
mental
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

mental

  • 1. Care se referă la mentalitate, privitor la mentalitate.
    surse: DEX '09 un exemplu
    exemple
  • 2. Al bărbiei.
    surse: DN

etimologie: