14 definiții pentru menajeră


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MENAJÉRĂ, menajere, s. f. 1. (Franțuzism) Gospodină. Soția n-a avut decît simpla ocupație de menajeră. SAHIA, U.R.S.S. 116. 2. (Azi rar) Femeie angajată să îngrijească de gospodăria cuiva. O femeie tînără, cu înfățișare de menajeră, se arătă în pragul unei uși lăturalnice. HOGAȘ, DR. II 196.

MENAJÉRĂ s.f. Gospodină. ♦ Femeie angajată să conducă gospodăria cuiva. [< fr. ménagère].

MENAJÉRĂ ~e f. Femeie care administrează gospodăria cuiva; femeie care face menajul. /<fr. ménagere

menajeră f. femeie care poartă grijă de menaj: gospodină, iconoamă.

MENAJÉR, -Ă, menajeri, -e, s. f., adj. 1. S. f. Femeie angajată să îngrijească de gospodăria cuiva. ♦ (Rar) Gospodină. 2. Adj. Care ține de menaj, privitor la menaj, de uz casnic. – Din fr. ménagère.[1]

  1. În original: MANAJÉR, evident greșit. — LauraGellner

MENAJÉR, -Ă, menajeri, -e, s. f., adj. 1. S. f. Femeie angajată să îngrijească de gospodăria cuiva. ♦ (Rar) Gospodină. 2. Adj. De menaj, privitor la menaj, de uz casnic. – Din fr. ménagère.

MENAJÉR, -Ă I. adj. referitor la gospodărie; de menaj. II. s. f. gospodină. ◊ femeie angajată să conducă gospodăria cuiva. (< fr. ménager)

*menagéră și -jéră f., pl. e (fr. ménagère). Gospodină, femeĭe care administrează, casa eĭ. Econoamă, femeĭe care administrează casa altuĭa saŭ un spital, un internat.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

menajéră s. f., g.-d. art. menajérei; pl. menajére

menajéră s. f., g.-d. art. menajérei; pl. menajére


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MENAJÉRĂ s. jupâneasă, (rar) madamă. (~ într-o casă înstărită.)

MENAJÉRĂ s. v. casnică, gospodină.

MENAJE s. jupîneasă, (rar) madamă. (~ într-o casă înstărită.)

menaje s. v. CASNICĂ. GOSPODINĂ.

Intrare: menajeră
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • menaje
  • menajera
plural
  • menajere
  • menajerele
genitiv-dativ singular
  • menajere
  • menajerei
plural
  • menajere
  • menajerelor
vocativ singular
  • menaje
  • menajero
plural
  • menajerelor

menajeră

  • 1. Femeie angajată să îngrijească de gospodăria cuiva.
    surse: DEX '09 DLRLC DN sinonime: jupâneasă madamă un exemplu
    exemple
    • O femeie tînără, cu înfățișare de menajeră, se arătă în pragul unei uși lăturalnice. HOGAȘ, DR. II 196.
      surse: DLRLC
  • 2. limba franceză ménagère
    surse: DEX '09 DN

etimologie: