memorizare sf [At: DL / Pl: ~zări / E: memoriza] 1 Memorare (4). 2 învățare pe de rost, mecanic Si: (rar) memorizat (2), (înv) memorizație (2).

MEMORIZARE, memorizări, s. f. Acțiunea de a memoriza și rezultatul ei. ◊ Exercițiu de memorizare = exercițiu de învățare (pe dinafară) a unui text.

MEMORIZARE s.f. Acțiunea de a memoriza și rezultatul ei; memorare; (spec.) metodă de învățare pe dinafară a unor cunoștințe; exercițiu de memorare. [< memoriza].

MEMORIZARE s. f. acțiunea de a memoriza; metodă de învățare pe dinafară a unor cunoștințe; exercițiu de memorare. (< memoriza)

memorizare s. f., g.-d. art. memorizării; pl. memorizări

memorizare s. f., g.-d. art. memorizării; pl. memorizări

memorizare s. f., g.-d. art. memorizării; pl. memorizări

MEMORIZARE s. învățare, memorare. (~ unei poezii.)

MEMORIZARE s. învățare, memorare. (~ unei poezii.)

MEMORIZARE s. f. Acțiunea de a m e m o r i z a și rezultatul ei ; (rar) memorizat, (învechit) memorizație. Cf. DL, DM. Însușirea formală nu cere adecvarea unei exprimări proprii la un act de gíndire, ci doar o conformare la un tipar lingvistic dat, așa numita memorizare mecanică. CONTEMP. 1963, nr. 878, 7/1. - Pl.: memorizări. – V. memoriza.