6 definiții pentru mecăcăire
Explicative DEX
mecăcăire sf [At: PONTBRIANT, D. / V: mecăi~ / Pl: ~ri / E: mecăcăi] (Rar) Vorbire cu vocea tremurată Si: (rar) mecăcăit.
mecăire s vz mecăcăire
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Sinonime
MECĂCĂIRE s. v. mecăcăit.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MECĂCĂIRE s. mecăcăit. (~ caprelor.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Tezaur
MECĂCĂÍRE s. f. (Rar) Faptul de a m e c ă c ă i; (rar) mecăcăit. Cf. PONTBRIANT, D., LM. - Pl.: mecăcăiri. – Și: mecăíre s. f. DDRF. V. mecăcăi.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MECĂÍRE s. f. v. mecăcăire.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: mecăcăire
mecăcăire substantiv feminin
substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
mecăire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |