O definiție pentru meandra

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

meandra vb., ind. prez. 3 sg. meandrea

Intrare: meandra
verb (V201)
Surse flexiune: MDN '08, DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • meandra
  • meandrare
  • meandrat
  • meandratu‑
  • meandrând
  • meandrându‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • meandrea
(să)
  • meandreze
  • meandra
  • meandră
  • meandrase
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • meandrea
(să)
  • meandreze
  • meandrau
  • meandra
  • meandraseră
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)