13 definiții pentru maximal (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MAXIMÁL, -Ă, maximali, -e, adj., s. n. 1. Adj. Maxim2 (1). ◊ Preț maximal = preț a cărui depășire este interzisă de lege. 2. S. n. (Ieșit din uz) Tabel care conținea prețurile fixate de stat pentru mărfurile micilor producători. – Din fr. maximal.

MAXIMÁL, -Ă, maximali, -e, adj., s. n. 1. Adj. Maxim2 (1). ◊ Preț maximal = preț a cărui depășire este interzisă de lege. 2. S. n. (Ieșit din uz) Tabel care conținea prețurile fixate de stat pentru mărfurile micilor producători. – Din fr. maximal.

maximal, ~ă [At: DDRF / Pl: ~i, ~e / E: fr maximal] a 1 (îoc minimal) Maxim2 (1). 2 (Îs) Preț ~ Cel mai ridicat preț la care este admisă, în anumite împrejurări, vânzarea unei mărfi. 3 (Iuz) Tabel care conținea prețurile stabilite de stat pentru prețurile micilor producători.

MAXIMÁL, -Ă, maximali, -e, adj. (în expr.) Preț maximal = preț a cărui depășire este interzisă de lege. Se simți cel mai focos partizan al prețurilor maximale. C. PETRESCU, C. V. 61.

MAXIMÁL, -Ă adj. Referitor la un maxim; maxim. ◊ Preț maximal = preț maxim îngăduit de o lege. [< fr. maximal].

MAXIMÁL, -Ă I. adj. maxim2 (I, 1). ♦ preț ~ = preț maxim îngăduit de o lege. II. s. n. tabel conținând prețurile curente fixate de stat pentru mărfurile micilor producători. (< fr. maximal)

MAXIMÁL1 ~ă (~i, ~e) (despre dimensiuni, intensitate, durată, valoare etc.) Care constituie un maximum; în gradul cel mai înalt; maxim. /<fr. maximal

maximal a. în gradul cel mai înalt. ║ m. maximalist, alt nume dat bolșevicilor. V. bolșevic.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

maximál1 adj. m., pl. maximáli; f. maximálă, pl. maximále

maximál adj. m., pl. maximáli; f. sg. maximálă, pl. maximále


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.


Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MAXIMÁL, -Ă adj., s. m. 1. Adj. (În opoziție cu minimal) Maxim2 (1). Interesul satisfacerii maximale a nevoilor materiale și culturale ale celor ce muncesc. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 3-4, 37. Economia capitalistă se dezvoltă nu în interesul societății, ci în interesul asigurării profitului maximal pentru capitaliști. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2 554, cf. 2 596. ◊ Preț maximal = prețul cel mai ridicat la care este admisă, în anumite împrejurări, vînzarea unei mărfi. Cf. DDRF. Se simți cel mai focos partizan al prețurilor maximale. C. PETRESCU C. V. 61. Propune și stabilește în condițiunile art. 5 prețurile maximale, minimale și fixe pentru orice fel de produse. LEG. EC. PL. 249. Să vîndă aici, la preț maximal. GALAN, B. I, 17. - Pl.: maximali, -e. - Din fr. maximal.

Intrare: maximal (adj.)
maximal1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • maximal
  • maximalul
  • maximalu‑
  • maxima
  • maximala
plural
  • maximali
  • maximalii
  • maximale
  • maximalele
genitiv-dativ singular
  • maximal
  • maximalului
  • maximale
  • maximalei
plural
  • maximali
  • maximalilor
  • maximale
  • maximalelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

maximal (adj.)

  • 1. Maxim.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: maxim (adj.) antonime: minimal
    • 1.1. Preț maximal = preț a cărui depășire este interzisă de lege.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Se simți cel mai focos partizan al prețurilor maximale. C. PETRESCU, C. V. 61.
        surse: DLRLC

etimologie: