19 definiții pentru matufi / matofi
din care- explicative (9)
- morfologice (5)
- relaționale (2)
- argou (1)
- altele (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MATUFI, matufesc, vb. IV. Refl. (Înv. și fam.) 1. A îmbătrâni, a se ramoli. 2. A se îmbăta. [Var.: matofi vb. IV] – Cf. matuf.
matufi v vz matofi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MATUFI vb. IV v. matofi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
MATOFI vb. IV v. matufi.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
matofi vr [At: POLIZU / V: ~tuf / Pzi: ~fesc / E: matuf] 1 (Înv; fam) A se ramoli. 2 (Pcf) A se ameți de băutură Si: (arg) a se matoli, a se matosi.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MATOFI, matofesc, vb. IV. Refl. (Înv. și fam.) 1. A îmbătrâni, a se ramoli. 2. A se îmbăta. [Var.: matufi vb.IV] – Cf. matuf.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
matofì v. Mold. 1. a se vesteji; 2. fig. a se moleși. [V. matuf].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
matofésc, V. matufesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
matufésc și matofésc (mă) v. refl. (d. matuf). Fam. Mă berghelesc, mă veștejesc, decad fizicamente. Fig. Mă prostesc, mă moleșesc. Mă cam amețesc de vin. – Și matosesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
!matufi (a se ~) (a se ramoli) (înv.) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă matufesc, 3 sg. se matufește, imperf. 1 sg. mă matufeam; conj. prez. 1 sg. să mă matufesc, 3 să se matufească; imper. 2 sg. afirm. matufește-te; ger. matufindu-mă
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!matufi/matofi (a se ~) (a se ramoli) (înv.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se matufește/se matofește, imperf. 3 sg. se matufea/se matofea; conj. prez. 3 să se matufească/să se matofească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
matufi v. matofi
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
matofi v. matufi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
matofi/matufi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. matofesc/matufesc, imperf. 3 sg. matofea/matufea; conj. prez. 3 sg. și pl. matofească/matufească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MATOFI vb. v. ramoli.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
matofi vb. v. RAMOLI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
matofi, matofesc v. r. (înv.) 1. a îmbătrâni, a se ramoli 2. a se îmbăta
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MATUFÍ vb. IV v. matofi.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MATOFÍ vb. IV. Refl. (Învechit și familiar) A îmbătrîni, a se ramoli. Cf. POLIZU, DDRF. Omenirea noastră s-a pătat și s-a matofit. JIPESCU, ap. ȘIO III, 253, cf. ALEXI, W. Păcat de bietul Anton, că prea degrabă s-a matufit și nu-i tocmai bătrîn. Com. din PIATRA NEAMȚ. 2. (Probabil prin confuzie) A se ameți de băutură; a se matoli, a se matosi. Cf. SCRIBAN, D. - Prez. ind.: matofesc. – Și: matufi vb. IV. – V. matuf.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
verb (V401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (V401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|