6 definiții pentru marginalist (s.m.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MARGINALIST, -Ă, marginaliști, -ste, adj., s. m. și f. (Adept) al marginalismului. – Din fr. marginaliste.
marginalist, ~ă [At: DN3 / Pl: ~iști, ~e / E: fr marginaliste] 1-2 smf, a (Adept) al marginalismului. 3 a Referitor la marginalism.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MARGINALIST, -Ă, marginaliști, -ste, s. m. și f. (Adept) al marginalismului. – Din fr. marginaliste.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
MARGINALIST, -Ă adj. Referitor la marginalism. // s.m. și f. Adept al marginalismului. [< fr. marginaliste].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MARGINALIST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al marginalismului. (< fr. marginaliste)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
marginalist s. m., adj. m., pl. marginaliști; f. sg. marginalistă, pl. marginaliste
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: marginalist (s.m.)
substantiv masculin (M9) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
marginalist, marginaliștisubstantiv masculin marginalistă, marginalistesubstantiv feminin marginalist, marginalistăadjectiv
- 1. (Adept) al marginalismului. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- marginaliste DEX '09 DEX '98 DN