4 definiții pentru manitare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MANITARE, manitări, s. f. Acțiunea de a se manita. – V. manita.
MANITARE, manitări, s. f. Acțiunea de a se manita. – V. manita.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
manitare sf [At: DN3 / Pl: ~tări / E: manita] Alterare a vinului sub acțiunea unor bacterii specifice.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MANITARE s.f. Alterare a vinurilor provocată de bacterii specifice. [< manita].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
manitare s. f., g.-d. art. manitării
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: manitare
manitare substantiv feminin
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
manitare, manitărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a se manita; alterare a vinurilor provocată de bacterii specifice. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- manita DEX '09 DEX '98 DN