15 definiții pentru manipulator (s.m.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MANIPULATOR s. m., s. n. 1. S. m. Persoană care mînuiește aparate, mecanisme etc., manipulant; persoană care mînuiește bani, fonduri, bunuri. Cf. COSTINESCU, ȘĂINEANU, D. U., ALEXI, W. Manipulator de valori. LEG. EC. pl. 295. 2. S. n. Aparat cu care se apucă și se manipulează diverse piese. Cf. DP. 3. S. n. Dispozitiv cu ajutorul căruia se stabilește sau se întrerupe circuitul la transmiterea semnalelor telegrafice. Telegraful lui Morse. . . se compune esențialmente din patru părți, și anume:1) pila electrică, 2) manipulatorul, 3) linia telegrafică și 4) receptorul. PONI, F. 282, cf. DP. – Pl.: (1) manipulatori, (2, 3) manipulatoare. - Și: (învechit, 1) mînipulătór s. m. PONTBRIANT, D. – Manipula + suf. -tor. Cf. fr. m a n i p u l a t e u r. – Mînipulătór : prin apropiere de mînă.

MANIPULATÓR, -OÁRE, manipulatori, -oare, s. n., s. m. și f. 1. S. n. Aparat cu care se apucă și se manipulează piesele calde într-o uzină sau într-un atelier. 2. S. n. Dispozitiv cu ajutorul căruia se stabilește sau se întrerupe circuitul electric la transmiterea semnalelor telegrafice. 3. S. m. și f. Manipulant. – Din fr. manipulateur.

manipulator, ~oare [At: COSTINESCU / V: (înv) mân~ / Pl: ~i, ~oare / E: manipula + -tor cf fr manipulateur] 1 sm Persoană care mânuiește aparate, mecanisme etc. Si: manipulant (1). 2 sm Persoană care mânuiește bani, fonduri. 3 sn Aparat cu care se apucă și se manipulează diverse piese. 4 sn Dispozitiv cu ajutorul căruia se stabilește sau se întrerupe circuitul la transmiterea semnalelor telegrafice. 5-8 sm Persoană care manipulează (3, 5-6, 8) ceva sau pe cineva.

MANIPULATÓR, -OÁRE, manipulatori, -oare, subst. 1. S. n. Aparat cu care se apucă și se manipulează piesele calde într-o uzină sau într-un atelier. 2. S. n. Dispozitiv cu ajutorul căruia se stabilește sau se întrerupe circuitul electric la transmiterea semnalelor telegrafice. 3. S. m. și f. Manipulant. – Din fr. manipulateur.

MANIPULATÓR2, -OÁRE, manipulatori, -oare, s. m. și f. Manipulant.

MANIPULATÓR, -OÁRE s.m. și f. Manipulant. [Cf. fr. manipulateur].

MANIPULATÓR, -OÁRE I. s. m. f. manipulant. II. s. n. 1. dispozitiv pentru apucarea și manipularea lingourilor sau a altor semifabricate calde într-o uzină. 2. aparat pentru stabilirea și întreruperea circuitului la aparatele de telecomunicații. 3. comutator electric comandat prin pedală. (< fr. manipulateur)

manipulator m. cel ce manipulează. ║ n. aparat pentru transmiterea telegramelor.

*manipulatór, -oáre s. Care manipulează, mînuĭește, umblă cu: manipulator de medicamente, de banĭ publicĭ. S. n., pl. oare. Aparat întrebuințat în telegrafia electrică la transmis telegrame întrerupînd saŭ stabilind curentu. (V. receptor).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

manipulatór1 (persoană) s. m., pl. manipulatóri

manipulatór (persoană) s. m., pl. manipulatóri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MANIPULATOR s. mînuitor. (~ de bani.)

Intrare: manipulator (s.m.)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • manipulator
  • manipulatorul
  • manipulatoru‑
plural
  • manipulatori
  • manipulatorii
genitiv-dativ singular
  • manipulator
  • manipulatorului
plural
  • manipulatori
  • manipulatorilor
vocativ singular
  • manipulatorule
plural
  • manipulatorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

manipulator, -oare (persoană) manipulatoare

etimologie: