3 definiții pentru mama-huciului


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HUCI2, huciuri, s. n. (Regional) Huceag. În cealaltă parte a tîrgului, spre miazănoapte, înverzeau grădinile de la Folticenii-Vechi, spre Oprișeni și huciul lui Cocîrță. SADOVEANU, N. F. 117. Au sărit un iepure sălbatic de subt un huci. SBIERA, P. 145. Porniră peste dealuri și prin huciuri, stuhării, Înșirați tot cîrduri-cîrduri. CONTEMPORANUL, I 685. ◊ (Popular) Mama huciului = mama pădurii. Mama huciului știe ce-i asta. CAMILAR, N. II 427. ◊ Expr. A umbla huci-marginea = a umbla fără rost, a hoinări, a vagabonda. Și așa, de unde pană atunci mă duceam cu drag la școală, am început a umbla huci-marginea; o zi mă duceam, două nu, dar tot deprinsesem a ceti oleacă. CREANGĂ, P. 2. – Pl. și: (s. m.) huci (COȘBUC, P. II 168).


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MAMA-HÚCIULUI s. v. mama-pădurii.

mama-huciului s. v. MAMA-PĂDURII.

Intrare: mama-huciului
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mama-huciului
plural
genitiv-dativ singular
  • mamei-huciului
plural
vocativ singular
plural

mama-huciului

etimologie: