6 definiții pentru magnico


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

magnico sn [At: DEX / Pl: (rar) ~uri / E: fr magnico] (Teh) Aliaj de fier, magneziu, nichel și cobalt.

MÁGNICO s. n. Aliaj feromagnetic de fier, magneziu, nichel și cobalt. – Din fr. magnico.

MÁGNICO s. n. Aliaj feromagnetic de fier, magneziu, nichel și cobalt. – Din fr. magnico.

MAGNICO s.n. Aliaj de magneziu, nichel și cobalt. [< fr. magnico < mag(neziu) + ni(chel) + co(balt)].

MÁGNICO s. n. aliaj de magneziu, nichel și cobalt. (< fr. magnico)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

mágnico s. n., art. mágnicoul

Intrare: magnico
substantiv neutru (N77)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • magnico
  • magnicoul
  • magnicou‑
plural
genitiv-dativ singular
  • magnico
  • magnicoului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)